Sinteză
Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3.224/2026 actualizează programele școlare pentru învățământul liceal, introducând noi anexe și modificând articole cheie pentru aplicarea progresivă a curriculumului începând cu clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027. Se detaliază programa de Limba și literatura română, punând accent pe competențe integrate, utilizarea instrumentelor digitale și a inteligenței artificiale în procesul didactic și o evaluare formativă diversificată. Aceste modificări sunt fundamentate pe legislația națională și pe cadre de referință europene și internaționale.
Modificări legislative și aplicabilitate
Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3.224/2026 modifică și completează Ordinul nr. 6.930/2025, având ca scop aprobarea programelor școlare asociate disciplinelor prevăzute în Ordinul nr. 4.350/2025 privind aprobarea planurilor-cadru pentru învățământul liceal cu frecvență zi. Aceste modificări introduc trei noi anexe (nr. 90-92) la Ordinul nr. 6.930/2025, care conțin programe școlare esențiale. Articolele 3, 4 și 6 din Ordinul nr. 6.930/2025 sunt, de asemenea, actualizate pentru a reflecta aceste noi programe, care se vor aplica progresiv începând cu clasa a IX-a a anului școlar 2026-2027. Competențele generale și specifice, precum și autorii reprezentativi recomandați în anexele 2-4, devin obligatorii pentru toate unitățile de învățământ preuniversitar. De asemenea, se permite pilotarea programelor școlare alternative, în condițiile stabilite de ministrul educației și cercetării.
Detalii despre programa școlară "Limba și literatura română" pentru clasa a IX-a
Documentul detaliază extensiv programa școlară pentru disciplina "Limba și literatura română" la clasa a IX-a, destinată tuturor filierelor (teoretică, tehnologică, vocațională) și profilurilor (real, umanist, științe sociale, filologie). Aceasta vizează dezvoltarea competențelor literare, culturale și lingvistice, printr-o abordare integrată. Obiectivele includ introducerea limbii și literaturii ca sisteme pluristratificate și în evoluție, asigurând continuitatea cu studiul din gimnaziu. Competențele generale se axează pe interpretarea formelor literare, integrarea fenomenelor literare românești în contexte socioculturale transnaționale și valorificarea resurselor limbii pentru comunicare eficientă.
Structura programei include componente textuale, contextuale și teoretice. Literatura este abordată ca reprezentare a realității, instituție, parcurs istoric, spațiu de creație și tablou al genurilor, cu un principiu diacronic de organizare a conținuturilor. Primul modul este intitulat „Reflecții despre literatură”.
Recomandări didactice și de evaluare
Predarea limbii române va integra cunoștințele despre structura limbii în activități de comunicare autentice, orale și scrise, relevante pentru viața socială și academică a elevilor. Se pune accent pe utilizarea funcțională a limbii, adaptarea metalimbajului și combaterea prejudecăților legate de variația regională. Selecția textelor va include, pe lângă cele literare, texte nonliterare actuale și de graniță (jurnale, bloguri, texte memorialistice, discursuri publice). Un aspect inovator este recomandarea explicită a utilizării instrumentelor digitale și a aplicațiilor de inteligență artificială în scop formativ, pentru dezvoltarea competențelor lingvistice, digitale și a gândirii critice. Demersurile didactice vor aborda narativ evoluția limbii române, de la originea latină la limba modernă, și vor accentua coerența și coeziunea textului.
Evaluarea va fi diversificată, cu accent pe cea formativă și continuă, oferind feedback descriptiv. Se vor îmbina metodele tradiționale cu cele complementare (observarea sistematică, proiectul, investigația, autoevaluarea și interevaluarea). Itemii de evaluare scrisă vor fi variați și gradați ca dificultate, pentru a evalua procese cognitive diverse.
Autorități și cadre de referință
Elaborarea și implementarea acestor programe se bazează pe o serie de acte normative și documente strategice, printre care Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, Hotărârea Guvernului nr. 251/2025 privind Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, Ordinul ministrului educației nr. 6.072/2023, Ordinul ministrului educației naționale nr. 3.593/2014, Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.350/2025, OMEC nr. 6789/2023 privind Profilul de formare al absolventului, OMEC nr. 8980/2024 privind Cadrul de referință al Curriculumului național și Instrucțiunea nr. 8/2025. De asemenea, sunt luate în considerare recomandări internaționale precum Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, Cadrul european pentru studiul literaturii în învățământul secundar (LiFT-2) și PISA Global Competence Framework.
La dezvoltarea curriculumului au contribuit experți de la Ministerul Educației și Cercetării, Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, Universitatea din București, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, Universitatea "Ovidius" din Constanța, Universitatea "Vasile Goldiș" din Arad, Universitatea "Spiru Haret", Universitatea "Constantin Brâncoveanu", Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați, Universitatea "George Enescu" din Iași, Universitatea "Transilvania" din Brașov, Universitatea "Valahia" din Târgoviște, Colegiul Național "Sfântul Sava", Colegiul Național de Informatică, Colegiul Național "Al. I. Cuza", Liceul Teoretic "Traian" din Craiova, Școala Gimnazială nr. 6 Ploiești și Societatea de Științe Filologice.