Sinteză
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că, la aplicarea legii penale mai favorabile în cazurile de infracțiuni sexuale cu minori, comparația între legile succesive trebuie făcută global, incluzând și formele agravate introduse de legea nouă, fără a permite combinarea prevederilor din legi diferite.
ÎCCJ clarifică aplicarea legii penale mai favorabile
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin Decizia nr. 373 din 20 octombrie 2025, a soluționat o chestiune de drept în materie penală, oferind clarificări esențiale privind aplicarea legii penale mai favorabile în cazul infracțiunilor de natură sexuală comise asupra minorilor. Decizia răspunde unei sesizări a Curții de Apel Cluj, care a identificat o practică judiciară neunitară.
Comparația legilor penale succesive
Problema juridică a vizat modul în care trebuie comparate două legi penale succesive – vechiul art. 220 din Codul penal (actul sexual cu un minor) și noul art. 2181 din Codul penal (violul săvârșit asupra unui minor, în vigoare de la 1 ianuarie 2024) – pentru a determina care este mai favorabilă. În special, s-a pus întrebarea dacă la această comparație trebuie avute în vedere și formele agravate introduse de legea nouă, care nu existau în legea veche (cum ar fi cea legată de sarcină).
Principiul aprecierii globale
ÎCCJ a stabilit că, la stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile, calificarea faptei săvârșite se realizează în raport cu fiecare dintre legile penale intervenite până la judecarea definitivă, în integralitatea lor. Aceasta înseamnă că trebuie avute în vedere inclusiv elementele circumstanțiale agravante introduse prin legea penală în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2024. Astfel, nu se pot combina prevederi din legi succesive pentru a crea o a treia lege (lex tertia), ci se aplică una dintre legi în ansamblul său. Această decizie este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial.