Criza Energetică și Blocajul Hidrocentralelor: Dezbateri Parlamentare și Măsuri Guvernamentale | Moțiune Simplă 4MS/2025

Ședința Camerei Deputaților din 22 septembrie 2025 a fost dominată de dezbaterea moțiunii simple intitulată „Slăbirea securității energetice a României prin politici de mediu care obstrucționează punerea în funcțiune a hidrocentralelor începute înainte de 1989” (4MS/2025), inițiată de 60 de deputați. Dezbaterile au scos în evidență o situație critică a securității energetice naționale și blocajele persistente în finalizarea unor proiecte hidroenergetice esențiale.

Situația Energetică Actuală a României

România se confruntă cu o deteriorare semnificativă a balanței energetice. În primul semestru al anului 2025, importurile de energie electrică au crescut cu 54% față de 2024, transformând țara într-un importator net, cu un deficit de aproximativ 2,4 TWh. Această situație a condus la prețuri spot ridicate pe piața angro, România fiind printre primele trei piețe cu cele mai mari prețuri din UE. De la 1 august 2025, cota standard de TVA pentru facturile la energie a fost majorată de la 19% la 21%, adăugând presiune asupra consumatorilor. Capacitatea de producție energetică a României a scăzut drastic, de la 25.000 MW acum 30 de ani la 5.000 MW în prezent, cu intenții de a scoate din uz încă 1.500 MW din cărbune și de la Cernavodă.

Proiecte Hidroenergetice Blocate și Întârzieri

Mai multe proiecte hidroenergetice, considerate vitale pentru securitatea energetică și tranziția verde, rămân blocate sau întârziate, deși majoritatea sunt finalizate în proporție de peste 75%:

• Amenajarea hidroenergetică Jiu – sector Livezeni-Bumbești: Finalizată în proporție de peste 75%, cu investiții de 168 milioane euro și o capacitate totală de 65 MW (Bumbești 20,5 MW, Dumitra 40,5 MW). Acordul de mediu a fost emis pe 17 iunie 2025, dar Hotărârea nr. 327/2025 a fost suspendată de instanțe.
• Amenajarea Olt defileu – sector Cornetu-Avrig: Finalizată peste 75%, cu o putere de 55,9 MW. Anexa nr. 50 a fost postată de Ministerul Mediului la 13 august 2025, dar ședința Comisiei de Analiză Tehnică (CAT) nu a fost convocată.
• Amenajarea Pașcani – râul Siret: Finalizată peste 75%, cu o capacitate de 9,4 MW. Decizia de emitere a acordului de mediu a fost luată în ședința CAT din 15 aprilie 2025, dar documentele nu au fost publicate. Acordul este așteptat să fie publicat în curând, însă Hidroelectrica estimează încă 36 de luni pentru finalizare. Proiectul are și un rol important în reducerea riscului la inundații.
• Amenajarea Răstolița: Finalizată 85%, cu investiții de 149 milioane euro și o capacitate de 35,2 MW. Acordul de mediu, deși emis de Ministerul Mediului, a fost suspendat de instanțe în iunie-iulie 2025, iar Tribunalul Cluj a aprobat cererea ONG-urilor Bankwatch România și Declic pentru stoparea lucrărilor la 10 septembrie 2025. Proiectul ar produce anual 58 GWh energie verde, evitând 50.000 tone CO2/an.
• Surduc-Siriu: Finalizată peste 75%, cu o putere de 55 MW. Anexa nr. 50 a fost transmisă la 14 aprilie 2025, dar ședința CAT nu a fost convocată, existând și proteste locale legate de lipsa apei.
• Complexul hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana, etapa a II-a: Finalizată peste 75%, cu o putere de 6,5 MW. Anexa nr. 50 a fost publicată la 1 iulie 2025, dar ședința CAT nu a fost organizată.
• Alte proiecte precum Siret – sectorul Cosmești-Movileni (baraj construit ilegal) și Amenajarea Olt – sectorul Izbiceni-Dunăre (respinsă de APM) completează tabloul blocajelor.

Aceste întârzieri generează o pierdere de oportunitate de 2 TWh/an producție hidro regenerabilă și peste 100 milioane euro anual din cauza costurilor certificatelor de emisii.

Măsuri Guvernamentale și Reforme Instituționale

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a declarat finalizarea hidrocentralelor ca proiect de siguranță națională, cerând deblocarea urgentă a avizelor. Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a prezentat o serie de măsuri menite să eficientizeze instituțiile subordonate și să deblocheze proiectele:

• Propunerea de reorganizare a Romsilva, reducând numărul de directori și indemnizațiile membrilor Consiliului de Administrație.
• Trimiterea raportului Corpului de control la Romsilva către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
• Trimiterea Corpului de control la Apele Române pentru necheltuirea a 300 milioane euro din fonduri europene.
• Inițierea unei ordonanțe de urgență care permite folosirea imaginilor și filmărilor Gărzii de Mediu ca probe în instanță.
• Curățarea Lacului Izvorul Muntelui prin colaborarea interinstituțională.
• Schimbarea regulilor de numire a șefilor în instituții prin interviuri publice.

Dezbaterea a subliniat necesitatea urgentă de a echilibra obiectivele de mediu cu cele de securitate energetică, pentru a valorifica potențialul hidroenergetic al României și a reduce dependența de importuri.