Sinteză
Curtea Constituțională a declarat neconstituționale mai multe modificări propuse la legile privind restituirea bunurilor imobile preluate abuziv, inclusiv cele referitoare la validitatea cererilor de retrocedare și la modul de stabilire a chiriei pentru proprietățile afectate de interes public. Decizia, luată în unanimitate, a fost comunicată Președintelui României, Parlamentului și prim-ministrului.
Decizie de neconstituționalitate privind legile retrocedării
Curtea Constituțională a României a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României împotriva Legii pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/1999, pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013. Decizia, pronunțată în unanimitate, vizează aspecte esențiale ale procesului de restituire a bunurilor imobile preluate abuziv în perioada regimului comunist.
Modificări legislative declarate neconstituționale
Curtea a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. II pct. 1 din legea criticată, care propunea introducerea unor noi alineate (31) și (32) în art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000. Aceste alineate ar fi permis considerarea valabilă a cererilor de retrocedare cu elemente de identificare generice și precizarea ulterioară a obiectului cererii. De asemenea, au fost declarate neconstituționale dispozițiile art. III pct. 2 din legea criticată, care modificau art. 45 alin. (61) și (62) din Legea nr. 165/2013. Modificările propuse ar fi stabilit chiria pentru proprietarii ale căror imobile sunt afectate de interes public în funcție de grila notarială, eliminând plafonul actual de 6% din valoarea construcției și 4% din valoarea terenului.
Implicații și context
Obiecția de neconstituționalitate a fost înregistrată la Curtea Constituțională la data de 24 iulie 2025. Propunerea legislativă (Pl-x nr. 203/2025) fusese inițiată de un deputat al minorităților naționale și adoptată de Camera Deputaților la 25 iunie 2025, după ce Senatul o respinsese. Decizia Curții subliniază importanța respectării principiilor constituționale în procesul legislativ și în reglementarea dreptului de proprietate și a măsurilor reparatorii.