Curtea Constituțională menține constituționalitatea infracțiunii de înșelăciune | Decizia nr. 435/2025

Categoria: Justitie
Distribuie:

Sinteză

Curtea Constituțională a României a respins excepția de neconstituționalitate a sintagmei „dacă s-a pricinuit o pagubă” din articolul 244 alineatul (1) din Codul penal, confirmând că dispozițiile privind infracțiunea de înșelăciune sunt conforme cu Constituția și menținând pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

Decizia Curții Constituționale privind înșelăciunea

Curtea Constituțională a României a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 244 alin. (1) din Codul penal, cu referire la sintagma „dacă s-a pricinuit o pagubă”. Decizia nr. 435, pronunțată în ședința din 14 octombrie 2025, confirmă constituționalitatea acestor prevederi.

Articolul 244 alin. (1) din Codul penal definește infracțiunea de înșelăciune ca fiind „Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.”

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Gabriel Ștefan într-un dosar aflat pe rolul Curții de Apel București — Secția I penală (Dosarul nr. 4.451/94/2019). Autorul excepției a invocat încălcarea articolelor 16 alin. (1) și (2), 21 alin. (3), 44 alin. (1) și (2), precum și 136 din Constituție.

Curtea Constituțională, având în vedere decizii anterioare precum Decizia nr. 110 din 7 martie 2024 și Decizia nr. 28 din 28 ianuarie 2025, și-a exercitat competența conform art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și a Legii nr. 47/1992. Decizia este definitivă și general obligatorie, urmând a fi comunicată Curții de Apel București — Secția I penală și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele Curții Constituționale este Elena-Simina Tănăsescu, iar printre judecători se numără Mihaela Ciochină, Cristian Deliorga, Dacian-Cosmin Dragoș, Dimitrie-Bogdan Licu, Laura-Iuliana Scântei și Gheorghe Stan. Magistrat-asistent a fost Mihaela Ionescu, iar Ministerul Public a fost reprezentat de procurorul Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

Sursa oficială: Act normativ, Monitorul Oficial al României, Partea 1.
Primește cele mai noi acte și decizii direct pe email

Vizualizare Relații Legislative

Ți-a plăcut acest articol?

Distribuie-l cu prietenii și colegii tăi!