Sinteză
Curtea Constituțională a respins, în unanimitate, excepțiile de neconstituționalitate privind articole din mai multe Ordonanțe de urgență ale Guvernului referitoare la salarizarea personalului bugetar și indemnizațiile pentru eroii-martiri ai Revoluției din 1989. Decizia confirmă constituționalitatea dispozițiilor contestate, fiind definitivă și general obligatorie.
Decizia Curții Constituționale privind excepțiile de neconstituționalitate
Curtea Constituțională a României a respins, în unanimitate, excepțiile de neconstituționalitate ridicate împotriva mai multor dispoziții legislative referitoare la salarizarea personalului bugetar și la acordarea indemnizațiilor pentru eroii-martiri și luptătorii Revoluției Române din decembrie 1989. Decizia Nr. 612 din 11 noiembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 293 din 14 aprilie 2026, declară constituționale dispozițiile criticate în raport cu obiecțiile formulate.
Legislația contestată și argumentele
Excepțiile de neconstituționalitate au vizat articole din mai multe Ordonanțe de urgență ale Guvernului (OUG), emise între anii 2012 și 2022, care reglementează salarizarea personalului din sectorul bugetar și măsuri fiscal-bugetare. Printre acestea se numără art. 9 din OUG nr. 84/2012, art. 14 lit. l) din OUG nr. 103/2013, art. I pct. 7 și art. IV alin. (1) din OUG nr. 95/2014, art. 12 alin. (2) din OUG nr. 57/2015, art. 11 alin. (2) din OUG nr. 99/2016, art. 1 alin. (3) din OUG nr. 9/2017, art. 12 alin. (2) din OUG nr. 90/2017, art. 40 alin. (2) din OUG nr. 114/2018, art. IX alin. (2) din OUG nr. 130/2021 și art. XVIII alin. (1) lit. n) din OUG nr. 168/2022. De asemenea, a fost contestată și Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004.
Părțile care au ridicat excepțiile, printre care Marius Cristian Mărtău, Mireille Eugenia Cosmescu, Constantin Mihai, Gheorghe Cristea, Ion Stoichiță, Nicoleta Constantinescu, Petre Manciu, Iancu Badea, Ioan-Iulian Fesan, Oreste Stamatiu, Claudiu Ștefan Frâncu, Petru Savu, Adrian Custură, Ștefan Custură și Nicolae Popa, au invocat încălcări ale Constituției României și ale unor acte internaționale, precum Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și Declarația Universală a Drepturilor Omului. Litigiile de la care au pornit excepțiile vizau acordarea indemnizațiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004.
Poziția Guvernului și decizia finală
Guvernul României a susținut că excepțiile sunt neîntemeiate, făcând referire la Decizia Curții Constituționale nr. 317 din 19 mai 2022. Curtea Constituțională, sub președinția Elenei-Simina Tănăsescu și cu participarea judecătorilor Asztalos Csaba-Ferenc, Mihai Busuioc, Mihaela Ciochină, Cristian Deliorga, Dacian-Cosmin Dragoș, Dimitrie-Bogdan Licu și Gheorghe Stan, a confirmat constituționalitatea dispozițiilor contestate. Decizia este definitivă și general obligatorie, fiind comunicată tribunalelor și curților de apel implicate în dosarele conexate.