Sinteză
Curtea Constituțională a respins o excepție de neconstituționalitate privind dreptul de preempțiune al salariaților Petrom, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a declarat inadmisibilă o sesizare referitoare la diferențele de salarizare între magistrați, invocând lipsa unei chestiuni de drept veritabile.
Decizia Curții Constituționale nr. 94/2025: Dreptul de preempțiune al salariaților Petrom
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 ultima teză din anexa nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/1997, privind înființarea Societății Naționale a Petrolului „Petrom” – S.A. București. Excepția a fost ridicată de Mihaela Mihalachi și Gheorghe Albina în dosare aflate pe rolul Curții de Apel București.
Contextul istoric al acestei decizii include înființarea Petrom în 1997, cu un capital social inițial de 11.606,04 miliarde lei. Articolul 9 din anexa nr. 1 prevedea inițial un drept de preempțiune pentru salariați la 10% din capitalul social, modificat ulterior prin OG nr. 55/2003 la 8%. O decizie anterioară a CCR din 2011 a respins o excepție similară. În 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a obligat Guvernul să adopte o hotărâre pentru aplicarea acestui articol, iar în 2022, HG nr. 746/2022 a aprobat vânzarea unei cote de 1% din capitalul social al OMV Petrom S.A. până la 31 decembrie 2023. Decizia actuală a CCR a fost luată cu unanimitate de voturi și este definitivă și general obligatorie.
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 298/2025: Salarizarea magistraților
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Neamț. Sesizarea viza interpretarea art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, referitoare la principiile nediscriminării și egalității în contextul indemnizației de bază a magistraților.
Chestiunea de drept se referea la diferențele de aplicare a valorii de referință sectorială (VRS) de 605,225 lei, neplafonată, pentru magistrații de la tribunale (începând cu 30 decembrie 2021) comparativ cu magistrații de la ÎCCJ (începând cu 1 ianuarie 2018). ÎCCJ a motivat respingerea prin faptul că nu este întrunită cerința existenței unei chestiuni de drept veritabile care să necesite o hotărâre prealabilă. Decizia este obligatorie conform Codului de procedură civilă.