Curtea Constituțională validează Legea bugetului de stat pe anul 2026 | Decizia nr. 286/2026

Curtea Constituțională a României a validat Legea bugetului de stat pe anul 2026, respingând în unanimitate obiecția de neconstituționalitate formulată de 28 de senatori ai Grupului Parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR). Decizia, pronunțată în ședința din 26 martie 2026, este definitivă și general obligatorie.

Contextul Obiecției de Neconstituționalitate

Obiecția, înregistrată la Curtea Constituțională pe 23 martie 2026, a vizat atât aspecte procedurale, cât și de fond ale Legii bugetului de stat pe anul 2026. Senatorii AUR au criticat durata scurtă a procedurii legislative (13-20 martie 2026), termenul de o zi lucrătoare pentru depunerea amendamentelor și comprimarea procesului deliberativ la doar 7 zile, susținând că aceste aspecte au împiedicat o examinare adecvată a modificărilor substanțiale. De asemenea, a fost invocată întârzierea Guvernului în depunerea proiectului de buget, termenul legal fiind 15 noiembrie 2025. Avizul Consiliului Economic și Social (CES) din 12 martie 2026 a fost favorabil cu observații, dar divizat, cu voturi nefavorabile din partea sindicatelor și a societății civile.

Principalele Prevederi Bugetare și Critici de Fond

Legea bugetului de stat pe anul 2026 prevede venituri bugetare de 390.606,8 milioane lei și cheltuieli bugetare de 526.291,3 milioane lei, rezultând un deficit bugetar estimat la 6,2% din Produsul Intern Brut (PIB). România se află sub procedura de deficit excesiv inițiată de Consiliul Uniunii Europene.Printre criticile de fond s-au numărat:

• Alocări Bugetare Locale: Art. 7 alin. (2) transferă Consiliului General al Municipiului București competența de a decide repartizarea cotei de 85% din impozitul pe venit între bugetul local al municipiului și bugetele sectoarelor. Art. 7 alin. (8) alocă 150 milioane lei exclusiv Sectorului 4 al municipiului București pentru investiții, aspect considerat discriminatoriu. S-au menționat și plafoane pentru fondurile județene (43.793 mii lei) și pentru județele deficitare (285.000 mii lei/an).
• Contribuția Asiguratorie pentru Muncă (CAM): Art. 80 modifică cotele de distribuire a CAM, majorând cota alocată bugetului de stat la 50%.
• Controlul Execuției Bugetare: Art. 75 reglementează mecanismul de control prin limite lunare de credite acordate de Ministrul Finanțelor.
• Derogări Legislative: Legea conține derogări de la multiple articole din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale și Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, precum și de la Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010.
• Finanțarea Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID): Art. 67 prevede utilizarea componentei de împrumut din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru majorarea capitalului social al BID.
• Educație: Deși Legile învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și învățământului superior nr. 199/2023 prevăd alocarea a minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat pentru educație, această prevedere se aplică abia începând cu anul 2027, conform art. XLIII alin. (3) din Legea nr. 141/2025.

Decizia Curții Constituționale

Curtea Constituțională a respins obiecția ca neîntemeiată, constatând că Legea bugetului de stat pe anul 2026 este constituțională în raport cu criticile formulate. Decizia subliniază că, deși procedura legislativă a fost rapidă, aceasta nu a încălcat normele constituționale, iar aspectele de fond contestate se încadrează în marja de apreciere a legiuitorului. Curtea a luat în considerare și contextul macroeconomic, inclusiv procedura de deficit excesiv și necesitatea respectării angajamentelor europene. Decizia a fost comunicată Președintelui României și va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.