Curtea Constituțională validează modificările la pensiile de serviciu ale magistraților | Decizia nr. 153/2026

Decizia Curții Constituționale privind pensiile de serviciu

Curtea Constituțională a României a respins, prin Decizia nr. 153 din 18 februarie 2026, obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Astfel, legea în ansamblul său, inclusiv articolele contestate (art. I pct. 1, 2 și 4, art. III pct. 1 și 2, art. IV și art. V alin. (3)-(7)), a fost declarată constituțională. Această decizie este definitivă și general obligatorie, marcând un pas important în reforma sistemului de pensii speciale, în contextul angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în special Jalonul 215.

Modificări cheie aduse sistemului de pensii pentru magistrați

Legea validată de Curtea Constituțională introduce o serie de modificări substanțiale pentru pensiile de serviciu ale judecătorilor, procurorilor, personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor, precum și pentru personalul Curții Constituționale. Acestea includ:

• Definirea vechimii totale în muncă: Noua lege introduce noțiunea de „vechime totală în muncă”, care include vechimea în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent și personal asimilat, la care se adaugă vechimea în muncă definită de Codul muncii sau alte acte normative.
• Cuantumul pensiei de serviciu: Pensia de serviciu pentru magistrați va fi de 55% din baza de calcul, reprezentând media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor din ultimele 60 de luni de activitate. Plafonul pensiei nete nu poate depăși 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate.
• Penalizări pentru vechimea incompletă: Se introduce o penalizare de 2% din baza de calcul pentru fiecare an lipsă din vechimea de 25 de ani în funcție. Vechimea totală în muncă necesară este de cel puțin 35 de ani.
• Creșterea etapizată a vârstei de pensionare: Vârsta de pensionare pentru magistrați va crește etapizat, de la 49 de ani (începând cu 1 ianuarie 2026) până la 64 de ani (în 2041), cu o creștere anuală de 1 an. Condiția de vechime totală în muncă va crește gradual de la 26 de ani (în 2033) la 34 de ani (în 2041).
• Etapizarea eliminării vechimilor asimilate: Pentru calculul vechimii de 25 de ani, vechimile asimilate vor fi eliminate treptat până în 2035, cu o diminuare de 1 an la fiecare 2 ani.
• Eliminarea bonificației de 1%: Bonificația de 1% pentru anii care depășesc vechimea de 25 de ani este eliminată începând cu 1 ianuarie 2026. Magistrații cu decizii de pensionare anterioare Legii nr. 282/2023 sau care îndeplineau condițiile până la intrarea în vigoare a acesteia își păstrează beneficiul majorării pentru perioadele anterioare 1 ianuarie 2026.
• Actualizarea pensiilor de serviciu: Pentru persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condițiile anterior 1 ianuarie 2026, pensiile se actualizează procentual ori de câte ori se majorează indemnizația de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate. Cuantumul net nu poate depăși 100% din venitul net la data actualizării, cu excepția celor cu decizii sau condiții îndeplinite anterior 1 ianuarie 2024.
• Pensionare anticipată: Magistrații cu o vechime în funcție de 35 de ani pot beneficia de pensionare anticipată, fără condiție de vârstă, dar cu o diminuare de 2% pentru fiecare an lipsă până la vârsta standard de pensionare de 65 de ani.

Contextul și impactul deciziei

Decizia Curții Constituționale vine în contextul presiunilor financiare și al cerințelor PNRR, care a suspendat plata a 213 milioane de euro și a reținut o sumă totală de 869 de milioane de euro pentru jaloanele 444 și 121. Cheltuielile bugetare au crescut în 2024 de la 40,6% la 43,5% din PIB, iar deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB. Pensiile magistraților reprezintă 8,35% din totalul pensiilor de serviciu din România. Legea nr. 141/2025 a introdus deja o taxare suplimentară de 10% impozit și 10% contribuție de asigurări sociale de sănătate pentru partea care depășește 3.000 lei din pensii.

Curtea a analizat obiecțiile de neconstituționalitate în raport cu articolele Constituției, jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), precum și cu alte acte normative relevante. S-a subliniat că pensia de serviciu nu este eliminată pentru nicio categorie de personal din sistemul justiției, iar generațiile viitoare pot opta între pensia de serviciu stabilită de legea criticată și pensia contributivă din sistemul general de pensii publice.