Sinteză
Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 123 alin. (6) din Legea nr. 85/2014 privind insolvența, reconfirmând că, în cazul vânzărilor cu rezervă de proprietate, bunul intră în averea debitorului, iar vânzătorul beneficiază de o cauză de preferință, fără a încălca dreptul de proprietate.
Decizia nr. 70 din 25 februarie 2025 a Curții Constituționale a abordat o excepție de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 123 alin. (6) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. Excepția a fost ridicată de Societatea Abzac România – S.R.L., care a contestat transformarea dreptului de proprietate al vânzătorului cu rezervă de proprietate într-un simplu drept de creanță în contextul procedurii de insolvență.
Reclamanta a susținut că prevederile criticate încalcă dreptul de proprietate garantat de Constituție (art. 44) și de convențiile internaționale, argumentând că o astfel de transformare nu este justificată de o cauză de utilitate publică și nu protejează un interes general, ci doar interese private ale masei credale. Se considera că vânzătorul pierde dreptul de proprietate fără culpă, iar bunul intră în averea debitorului, vânzătorul beneficiind doar de o cauză de preferință.
Curtea Constituțională a respins excepția ca neîntemeiată, menținând jurisprudența sa anterioară (Decizia nr. 571 din 31 octombrie 2023). Curtea a reafirmat că Legea nr. 85/2014 are un caracter special și derogatoriu, iar reglementarea vânzărilor cu rezervă de proprietate în contextul insolvenței nu anihilează complet dreptul de proprietate. S-a subliniat că legiuitorul are competența de a stabili cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, instituind limitări rezonabile. Transformarea creanței vânzătorului într-o cauză de preferință este justificată de scopul de a conserva drepturile asupra bunului și de a asigura eficiența procedurii de insolvență, fără a încălca dreptul de proprietate privată.