Sinteză
Curtea Constituțională a României a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României, validând astfel Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Decizia confirmă noile prevederi referitoare la sancționarea exercitării fără drept a funcțiilor clericale și dreptul exclusiv al cultelor asupra cinstirii persoanelor canonizate.
Curtea Constituțională validează Legea privind libertatea religioasă și regimul cultelor
Curtea Constituțională a României a respins, prin Decizia nr. 94 din 4 februarie 2026, obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României împotriva Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Astfel, Curtea a constatat că legea este constituțională în raport cu criticile aduse.
Modificări legislative vizate
Legea contestată propune două modificări esențiale:
- Sancționarea exercitării fără drept a funcțiilor clericale: Articolul unic pct. 1 modifică art. 23 alin. (4) din Legea nr. 489/2006, stabilind că exercitarea fără drept a atribuțiilor de preot, rabin, imam sau a altor funcții clericale sau monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte, constituie infracțiune și se pedepsește conform Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.
- Dreptul exclusiv al cultelor asupra cinstirii persoanelor canonizate: Articolul unic pct. 2 introduce un nou alineat, alin. (11), în art. 29 din Legea nr. 489/2006, care prevede că „Cultele au dreptul exclusiv asupra modalităților religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate, trecute în rândul drepților sau recunoscute ca simboluri identitare proprii.”
Contextul obiecției și decizia Curții
Obiecția de neconstituționalitate a fost înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 8.992 din 17 iulie 2025, după ce legea fusese adoptată de Senat ca lege ordinară și de Camera Deputaților ca lege organică. Președintele României a invocat diverse aspecte de neconstituționalitate. Curtea, în componența sa condusă de Președintele Elena-Simina Tănăsescu, a analizat argumentele și a decis, cu majoritate de voturi pentru criticile referitoare la articolul unic pct. 1 și cu unanimitate de voturi pentru celelalte critici, să respingă obiecția. Decizia este definitivă și general obligatorie.