Sinteză
Curtea Constituțională a României a respins două excepții de neconstituționalitate. Prima viza caracterul definitiv al hotărârilor tribunalelor în cazurile privind drepturile persoanelor persecutate politic conform Decretului-lege nr. 118/1990, iar a doua se referea la lipsa căilor de atac împotriva ordonanțelor procurorului ierarhic superior din Codul de procedură penală. Ambele decizii sunt definitive și general obligatorii.
Decizia nr. 133 din 27 martie 2025
Curtea Constituțională a României a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (8) teza a doua din Decretul-lege nr. 118/1990. Acest articol se referă la acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice și stabilește că hotărârea tribunalului în contestațiile formulate este definitivă. Excepția a fost ridicată de Constantin Mihai Beniog și de alte curți de apel și persoane fizice, contestând caracterul definitiv al hotărârilor judecătorești în aceste cazuri. Curtea a constatat că dispozițiile sunt constituționale în raport cu criticile formulate, decizia fiind definitivă și general obligatorie.
Decizia nr. 306 din 5 iunie 2025
De asemenea, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 70 alin. (4) din Codul de procedură penală. Articolul criticat prevede că „Procurorul ierarhic superior se pronunță prin ordonanță care nu este supusă niciunei căi de atac.” Excepția a fost formulată de Ioana Sfîrâială și Ionuț Giovani Florea, contestând lipsa unei căi de atac împotriva ordonanțelor procurorului ierarhic superior. Curtea a reafirmat constituționalitatea acestor dispoziții, iar decizia este definitivă și general obligatorie.