Sinteză
Curtea Constituțională a României a emis două decizii importante: a confirmat constituționalitatea prevederii din Codul penal privind munca neremunerată în folosul comunității ca o condiție pentru suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și a respins o excepție de neconstituționalitate referitoare la obligațiile avocatului din oficiu din Codul de procedură penală.
Constituționalitatea muncii neremunerate în folosul comunității
Curtea Constituțională a României a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91 alin. (1) lit. c) din Codul penal, prin Decizia nr. 227 din 29 aprilie 2025. Această prevedere stipulează că instanța poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dacă infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității. Excepția a fost ridicată din oficiu de Curtea de Apel Cluj – Secția penală, în Dosarul nr.13.056/211/2019. Curtea a constatat că dispozițiile sunt constituționale în raport cu criticile formulate, inclusiv cele referitoare la articole din Constituția României și Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Decizia este definitivă și general obligatorie, fiind semnată pentru președinte de Elena-Simina Tănăsescu.
Obligațiile avocatului din oficiu
De asemenea, Curtea Constituțională a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91 alin. (3) din Codul de procedură penală, prin Decizia nr. 229 din 29 aprilie 2025. Această excepție, ridicată de Alen Daniel Moisin în Dosarul nr.3.659/175/2021/a1 al Judecătoriei Aiud, viza obligația avocatului din oficiu de a se prezenta ori de câte ori este solicitat de organul judiciar, asigurând o apărare concretă și efectivă. Curtea a considerat excepția inadmisibilă, menținând astfel obligația avocatului din oficiu conform textului legal. Decizia este definitivă și general obligatorie, fiind semnată pentru președinte de Elena-Simina Tănăsescu. Membrii Curții Constituționale care au participat la deliberări au fost Marian Enache (președinte), Mihaela Ciochină, Cristian Deliorga, Dimitrie-Bogdan Licu, Laura-Iuliana Scântei, Gheorghe Stan, Elena-Simina Tănăsescu și Varga Attila.