Sinteză
Înalta Curte de Casație și Justiție a declarat inadmisibile două sesizări pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Prima viza includerea sporurilor de mobilitate și confidențialitate în baza de calcul a pensiei militare de stat, iar a doua se referea la posibilitatea anulării parțiale sau îndreptării actelor de executare silită în cazul modificării creanței. Ambele decizii sunt obligatorii și clarifică limitele interpretării judiciare în aceste domenii.
Decizia ÎCCJ nr. 237/2025: Sporurile Salariale și Baza de Calcul a Pensiei Militare
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a respins ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel București. Chestiunea de drept viza interpretarea art. 28 alin. (1) și art. 28 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, respectiv dacă sporurile de mobilitate și de confidențialitate, acordate prin hotărâre judecătorească unui funcționar public dintr-un spital-penitenciar, sunt incluse sau excluse din baza de calcul a pensiei militare de stat.
Sesizarea a fost formulată în contextul unui litigiu în care un funcționar public solicita recalcularea pensiei militare, incluzând aceste sporuri. ÎCCJ a analizat temeiurile legale și jurisprudența relevantă, inclusiv decizii anterioare ale Curții Constituționale și ale propriei instanțe, și a concluzionat că sesizarea este inadmisibilă. Decizia, pronunțată la 16 iunie 2025, este obligatorie conform Codului de procedură civilă.
Decizia ÎCCJ nr. 249/2025: Anularea Parțială sau Îndreptarea Actelor de Executare Silită
Într-o altă decizie importantă, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, de asemenea ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul București. Această sesizare solicita interpretarea art. 720 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cu privire la efectele soluției instanței de anulare a unui act de executare: dacă aceasta poate avea un efect de anulare parțială a actelor de executare în privința sumei urmărite sau dacă instanța este obligată să pronunțe o soluție de îndreptare a actului de executare silită în cazul modificării cuantumului creanței.
Chestiunea a apărut în contextul unei contestații la executare, unde o instanță inferioară anulase parțial executarea silită pentru o anumită sumă și anulase în totalitate cheltuielile de executare. ÎCCJ a examinat divergențele de jurisprudență la nivel național pe această temă și a analizat prevederile Codului de procedură civilă referitoare la executarea silită și nulitatea actelor. Decizia, pronunțată la 23 iunie 2025, este obligatorie și subliniază complexitatea interpretării normelor de procedură civilă în materie de executare silită.