Decizii majore în justiție: Constituționalitatea Codului penal și aplicarea drepturilor magistraților | Decizia CCR nr. 431/2025 și Decizia ICCJ nr. 395/2025

Categoria: Justiție
Distribuie:

Sinteză

Curtea Constituțională a confirmat constituționalitatea articolului din Codul penal referitor la conducerea sub influența substanțelor psihoactive, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a respins o sesizare privind aplicarea retroactivă a unei decizii referitoare la drepturile salariale ale magistraților.

Decizia Curții Constituționale privind Codul penal

Curtea Constituțională a României, prin Decizia nr. 431 din 14 octombrie 2025, a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 336 alin. (2) din Codul penal. Această decizie, luată cu unanimitate de voturi, confirmă constituționalitatea prevederilor care sancționează persoanele aflate sub influența unor substanțe psihoactive care conduc un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere. Excepția a fost ridicată de Andrei Mihai Mîță în cadrul Dosarului nr. 5.850/279/2020 al Judecătoriei Piatra-Neamț — Secția penală. Guvernul a considerat excepția neîntemeiată. Articolul 336 alin. (2) din Codul penal a fost modificat anterior prin art. III pct. 4 din Legea nr. 172/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 31 mai 2024.

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție privind drepturile magistraților

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 395 din 17 noiembrie 2025, a respins ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Alba — Secția I civilă. Sesizarea viza modalitatea de aplicare a efectelor Deciziei nr. 4 din 11 martie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție — Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 24 aprilie 2024. Chestiunea de drept se referea la aplicarea acestei decizii pentru procesele și executările silite începute anterior publicării sale, de la data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017. Decizia nr. 4/2024 a stabilit că drepturile acordate judecătorilor și procurorilor, reprezentând diferențe salariale, au natura juridică a unor despăgubiri și sunt supuse plafonului prevăzut de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. Creditorul intimat în dosarul de executare silită este un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, iar debitorii contestatori sunt Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș.

Sursa oficială: Act normativ, Monitorul Oficial al României, Partea 1.
Primește cele mai noi acte și decizii direct pe email

Vizualizare Relații Legislative

Ți-a plăcut acest articol?

Distribuie-l cu prietenii și colegii tăi!