Sinteză
Ședința Senatului din 13 mai 2026 a fost dominată de critici la adresa Guvernului Bolojan privind numărul mare de ordonanțe de urgență și modificările legislative controversate. S-au discutat, de asemenea, probleme economice precum deficitul bugetar și datoria publică, gestionarea patrimoniului statului român din străinătate și a activelor sindicale, precum și deficiențe în infrastructură și mediu.
Dezbateri parlamentare și critici la adresa Guvernului Bolojan
Ședința Senatului din 13 mai 2026, condusă de vicepreședintele Laurențiu Plăeșu și secretarii Doina-Elena Federovici și Cristian Ghinea, a fost marcată de declarații politice, întrebări și interpelări adresate Guvernului. Senatorii au criticat intens activitatea Guvernului Bolojan, evidențiind aprobarea a 104 ordonanțe de urgență (65 în 2025 și 39 în 2026), multe dintre ele modificând simultan multiple acte normative. S-a subliniat că aceste modificări legislative, inclusiv cele aduse Legii nr. 198 a învățământului preuniversitar în 28 de locuri, au fost adesea neconstituționale și au generat instabilitate. Senatorii au acuzat Guvernul de lipsă de transparență și de o guvernare prin OUG-uri, ignorând procesul legislativ parlamentar.
Situația economică și financiară a României
În cadrul dezbaterilor, s-a discutat despre situația economică a țării, cu referiri la deficitul bugetar și datoria publică. Senatorul Doina-Elena Federovici a comparat performanțele guvernelor PSD și PNL, menționând un deficit cash de 2,8% din PIB și o datorie publică de aproximativ 35% din PIB la predarea guvernării de către PSD în noiembrie 2019. Ulterior, deficitul a crescut la 9,79% și datoria la 48% la finalul guvernării Orban, respectiv 6,72% deficit și aproape 49% datorie la finalul guvernării Cîțu. S-a estimat că România a pierdut definitiv aproape 7 miliarde de euro din investiții prin renegocierea PNRR. De asemenea, s-a menționat că statul român pierde zeci de miliarde de lei anual prin necolectarea TVA-ului și evaziune fiscală. A fost adus în discuție și Programul SME Eco-Tech, cu o valoare de 289 de milioane de lei.
Patrimoniul statului și al sindicatelor
Un alt subiect abordat a fost patrimoniul statului român din străinătate, care include 205 imobile în 50 de țări, cu o valoare estimată de peste 4 miliarde de lei. S-a cerut o mai bună gestionare și valorificare a acestor active. De asemenea, s-a discutat despre patrimoniul Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR), estimat la miliarde de dolari la sfârșitul anului 1989, incluzând disponibilități bancare de aproximativ 4,7 miliarde de lei (între 2 și 2,7 miliarde de dolari SUA), 51 de case de cultură, 19 cluburi sindicale, 17 case de odihnă și tratament, 34 de sedii administrative, 291 de apartamente, 19 garsoniere și 344 de baze sportive. S-a subliniat că aceste fonduri sociale ar fi putut plăti pensii timp de cinci ani fără intervenția bugetului de stat.
Probleme de infrastructură și mediu
Senatorii au semnalat și probleme concrete de infrastructură și mediu, cum ar fi cele 21 de trenuri noi abandonate în Gara Obor, aparținând Metrorex, și confiscarea a 33 de tone de deșeuri în zona Sintești – Jilava, evidențiind deficiențe în gestionarea transporturilor și a protecției mediului.