ÎCCJ clarifică dobânzile fiscale pentru APIA în cazul creanțelor anulate | Decizia nr. 24/2025

Categoria: Justitie
Distribuie:

Sinteză

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, prin Decizia nr. 24/2025, că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) nu datorează dobânzi fiscale pentru sumele de restituit rezultate din anularea actelor administrative prin care au fost impuse creanțe bugetare din nereguli. Decizia, obligatorie, clarifică aplicarea articolelor 174 și 182 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Decizie importantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind dobânzile fiscale

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin Decizia nr. 24 din 24 noiembrie 2025, pronunțată de Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, a clarificat o problemă de drept esențială privind aplicarea dobânzilor fiscale. Decizia a fost luată în dosarul nr. 1.496/1/2025, în urma unei sesizări formulate de Colegiul de conducere al Curții de Apel Galați.

Contextul și problema de drept

Problema supusă interpretării a vizat dacă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) datorează dobânzi fiscale de 0,02% pe zi de întârziere pentru neachitarea la termen a sumelor rezultate din deciziile de plată, în contextul dispozițiilor art. 174 și art. 182 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Această chestiune a generat practică neunitară la nivelul instanțelor judecătorești.

Soluția ÎCCJ

ÎCCJ a admis recursul în interesul legii și a stabilit că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011, precum și ale art. 182 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, nu se datorează dobânda prevăzută de art. 174 din Legea nr. 207/2015 în cazul sumelor de restituit rezultate în urma anulării actelor administrative prin care au fost impuse creanțe bugetare rezultate din nereguli. Această decizie este obligatorie, conform art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă, și va asigura o aplicare unitară a legii în cazuri similare.

Completul a fost prezidat de Lia Savonea, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentat de Antonia Eleonora Constantin.

Sursa oficială: Act normativ, Monitorul Oficial al României, Partea 1.
Primește cele mai noi acte și decizii direct pe email

Vizualizare Relații Legislative

Ți-a plăcut acest articol?

Distribuie-l cu prietenii și colegii tăi!