Sinteză
Înalta Curte de Casație și Justiție a clarificat modul de calcul al salariilor asistenților personali, stabilind că salariul de bază se raportează la Legea-cadru nr. 153/2017 și se ajustează la salariul minim brut pe țară dacă acesta este mai mare. Decizia, obligatorie, rezolvă incertitudinile juridice privind salarizarea în domeniul asistenței sociale.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a emis o decizie importantă privind modul de calcul al salariilor asistenților personali, clarificând o chestiune de drept semnalată de mai multe instanțe. Decizia nr. 353 din 6 octombrie 2025 stabilește principiile de salarizare pentru această categorie de personal.
Contextul Sesizărilor
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al ÎCCJ a fost sesizat de Curtea de Apel Oradea – Secția I civilă, Tribunalul Maramureș – Secția I civilă și Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă. Aceste sesizări vizau interpretarea și aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în special în contextul asistenților personali și al ajustărilor salariale ulterioare. Dosarele nr. 2.977/1/2024 și nr. 323/1/2025 au fost conexate la Dosarul nr. 2.707/1/2024, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024.
Metodologia de Calcul a Salariului
Conform deciziei ÎCCJ, salariul de bază pentru o anumită vechime de muncă al unui asistent personal se va calcula potrivit eșalonării reglementate de art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017. Acest calcul se va raporta la salariul stabilit pentru anul 2022 prin anexa nr. II Familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială” pct. 3.2 nr. crt. 45 din aceeași lege. Un aspect crucial este că salariul astfel calculat va fi ajustat până la concurența salariului minim brut pe țară garantat în plată, în măsura în care acesta din urmă este mai mare decât salariul de bază rezultat din aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017. Această ajustare vizează asigurarea unui nivel minim de salarizare conform legislației în vigoare.
Alte Aspecte și Respingerea Sesizărilor
Decizia ÎCCJ a admis sesizarea Curții de Apel Oradea – Secția I civilă în privința modului de calcul al salariului de bază. În schimb, celelalte probleme de drept din sesizările formulate de Curtea de Apel Oradea – Secția I civilă, Tribunalul Maramureș – Secția I civilă și Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă au fost respinse ca inadmisibile. Decizia este obligatorie, conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Legislație Relevantă și Precedente
În fundamentarea deciziei, au fost avute în vedere multiple acte normative, printre care Legea-cadru nr. 153/2017, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, Legea nr. 448/2006 privind protecția persoanelor cu handicap, Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 și Legea nr. 283/2024 privind salariile minime adecvate. De asemenea, au fost analizate decizii anterioare ale ÎCCJ, precum Decizia nr. 23/2023 și Decizia nr. 13/2024, precum și Decizia nr. 545/2012 a Curții Constituționale.
Detalii Salariale Menționate
Documentul menționează diverse sporuri și gradații salariale, cum ar fi sporuri pentru condiții periculoase sau vătămătoare (până la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar), sporuri pentru condiții deosebit de periculoase (de la 50% până la 75% din salariul de bază) și sporuri pentru stres sau risc (15% din salariul de bază). Salariul de bază gradația 0 pentru asistent personal și asistent personal profesionist este de 2.535 lei, conform Anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, iar salariul minim brut pe țară stabilit pentru anul 2022 a fost de 2.550 lei. Majorări de 10% conform OUG nr. 168/2022 și cote procentuale pentru gradații de vechime (între 2,5% și 7,5%) au fost, de asemenea, considerate.