Sinteză
Înalta Curte de Casație și Justiție a declarat inadmisibilă o sesizare a Tribunalului București privind aplicabilitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 la revizuirea pensiilor de serviciu stabilite anterior intrării sale în vigoare, subliniind condițiile stricte de admisibilitate pentru astfel de chestiuni de drept.
Înalta Curte de Casație și Justiție declară inadmisibilă sesizarea privind pensiile de serviciu
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a pronunțat Decizia nr. 279 din 30 iunie 2025, prin care a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale. Chestiunea de drept supusă dezlegării viza aplicabilitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în cazul revizuirii unor drepturi de pensie stabilite anterior intrării în vigoare a acestei ordonanțe.
Contextul sesizării și argumentele ÎCCJ
Sesizarea a fost înregistrată la ÎCCJ pe 19 decembrie 2024, având la bază un dosar al Tribunalului București în care contestatoarea AB solicita anularea unei decizii a Casei de Pensii a Municipiului București (CPMB) și recalcularea pensiei conform unei adeverințe emise de Tribunalul București. OUG nr. 59/2017 a adus modificări semnificative, inclusiv la Legea nr. 567/2004 (Statutul personalului auxiliar de specialitate), stabilind că pensia de serviciu se actualizează anual cu rata medie anuală a inflației și că nu poate fi mai mare decât media venitului net care a constituit baza de calcul.
ÎCCJ a constatat că sesizarea nu îndeplinește condițiile cumulative de admisibilitate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care reglementează o procedură specială pentru soluționarea proceselor privind salarizarea și prestațiile de asigurări sociale. Printre aceste condiții se numără existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei și ca aceasta să nu fi făcut deja obiectul statuării ÎCCJ sau al unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. Președintele completului a fost vicepreședintele ÎCCJ, Mariana Constantinescu.