ÎCCJ respinge sesizarea privind compensația de chirie pentru polițiști | Decizia ÎCCJ nr. 406/2025

Categoria: Justiție, administrație publică
Distribuie:

Sinteză

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca inadmisibilă o sesizare a Curții de Apel Brașov privind dreptul polițiștilor la compensația de chirie în cazul deținerii unei cote-părți dintr-o locuință în localitatea de serviciu, conform Statutului polițistului și Hotărârii Guvernului nr. 284/2005.

Înalta Curte de Casație și Justiție declară inadmisibilă o sesizare privind compensația de chirie pentru polițiști

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a pronunțat Decizia nr. 406 din 17 noiembrie 2025, prin care a respins ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov — Secția contencios administrativ și fiscal. Sesizarea viza o chestiune de drept importantă referitoare la dreptul polițiștilor de a beneficia de compensația lunară pentru chirie.

Chestiunea de drept și contextul litigiului

Chestiunea de drept supusă dezlegării, dar respinsă ca inadmisibilă, se referea la interpretarea art. 31 alin. (11) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, coroborat cu art. 3 alin. (1) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 284/2005. Se dorea clarificarea dacă un polițist care deține o cotă-parte dintr-o locuință în localitatea unde solicită plata compensației lunare pentru chirie este îndreptățit să beneficieze de acest drept, în varianta anterioară modificării prin Hotărârea Guvernului nr. 1.001/2023.

Această sesizare a fost formulată în contextul Dosarului nr. 1.240/62/2024, unde Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne a acționat în judecată Inspectoratul de Poliție Județean Brașov și Inspectoratul General al Poliției Române, solicitând plata compensației lunare pentru chirie și a dobânzii legale penalizatoare, începând cu 10 martie 2023. Tribunalul Brașov, în primă instanță, admisese parțial acțiunea.

Baza legală a respingerii

Decizia ÎCCJ de respingere a fost fundamentată pe art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pe lângă actele normative menționate anterior, au fost relevante și Legea locuinței nr. 114/1996, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și Codul fiscal.

Sursa oficială: Act normativ, Monitorul Oficial al României, Partea 1.
Primește cele mai noi acte și decizii direct pe email

Vizualizare Relații Legislative

Ți-a plăcut acest articol?

Distribuie-l cu prietenii și colegii tăi!