Sinteză
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca inadmisibilă, o sesizare formulată de Tribunalul București privind modalitatea de comunicare a actelor contravenționale prin afișare, în situațiile în care comunicarea prin poștă eșuează. Decizia a fost motivată de lipsa noutății problemei de drept și de existența unei practici judiciare neunitare consistente, subliniind că nu se impune o hotărâre prealabilă în acest caz.
Înalta Curte de Casație și Justiție respinge sesizarea privind comunicarea actelor contravenționale
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin Decizia nr. 374 din 20 octombrie 2025, a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul București — Secția a II-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 17.928/300/2023. Sesizarea viza pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept referitoare la modalitatea de comunicare a actelor contravenționale.
Chestiunea de drept și motivul inadmisibilității
Chestiunea de drept supusă analizei era dacă, în cazul solicitării poliției rutiere sau locale pentru date de identificare ale persoanei căreia i-a fost încredințat un vehicul (conform art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002), iar comunicarea prin poștă s-a restituit cu mențiunea „expirat termen de păstrare” și destinatarul nu a optat pentru comunicare electronică, comunicarea se realizează prin afișare la sediul/domiciliul contravenientului, conform art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001.
ÎCCJ a considerat sesizarea inadmisibilă pe motiv că nu este îndeplinită condiția noutății problemei de drept. Curtea a constatat existența unei practici judiciare neunitară consistente, cu 4 hotărâri într-un sens și 14 hotărâri în alt sens, ceea ce indică o lipsă de noutate a chestiunii și, implicit, o lipsă de justificare pentru o hotărâre prealabilă. Decizia a fost pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sub președinția Elenei Diana Tămagă.