Sinteză
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca inadmisibilă o sesizare a Tribunalului Buzău privind acordarea sporului de risc și a indemnizației de grad profesional pentru personalul silvic pe durata concediului de odihnă. Instanța supremă a motivat că jurisprudența existentă, în special Decizia nr. 23/2021, este suficientă pentru soluționarea cauzei.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a respins ca inadmisibilă o sesizare formulată de Tribunalul Buzău. Chestiunea de drept viza interpretarea legislației muncii și a statutului personalului silvic, respectiv dacă sporul de risc de 25% din salariul de bază și indemnizația de grad profesional se acordă și pe perioada concediului de odihnă.
Sesizarea a fost înregistrată la ÎCCJ în Dosarul nr. 875/1/2025, provenind dintr-un litigiu de muncă (Dosarul nr. 371/114/2024) între personalul silvic și Garda Forestieră. Reclamanții solicitau acordarea acestor drepturi salariale pentru perioadele ianuarie 2019 - decembrie 2023.
În motivarea sa din 6 octombrie 2025, instanța supremă, prezidată de vicepreședintele Mariana Constantinescu, a considerat că nu este necesară o dezlegare, deoarece există deja repere clare în jurisprudența sa anterioară. În special, s-a făcut referire la Decizia nr. 23/2021, care oferă instanțelor instrumentele necesare pentru a soluționa speța fără a fi nevoie de o nouă interpretare obligatorie. Prin urmare, sesizarea a fost respinsă, iar cauza se va întoarce la Tribunalul Buzău pentru judecare pe fond. Legislația relevantă în cauză include Legea nr. 46/2008 (Codul silvic) și Legea nr. 53/2003 (Codul muncii).