Sinteză
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins o sesizare a Curții de Apel Craiova privind interpretarea art. 52 alin. (2) din Codul muncii, referitor la suspendarea contractului individual de muncă în contextul unei decizii de neconstituționalitate. Decizia, obligatorie, subliniază condițiile stricte de admisibilitate pentru astfel de sesizări și impactul hotărârilor penale asupra litigiilor de muncă.
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție
Pe 15 septembrie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a respins ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova – Secția de litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 764/63/2022. Sesizarea viza interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 52 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, în contextul Deciziei Curții Constituționale nr. 279 din 23 aprilie 2015.
Contextul juridic și speța
Cazul a pornit de la Dosarul nr. 764/63/2022, în care un reclamant, identificat ca X, a solicitat despăgubiri de la Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători „CFR Călători” – S.A. – Sucursala de Transport Feroviar de Călători – Craiova. Reclamantul a cerut diferențe salariale și daune-interese în valoare de 100.000 lei pentru perioada în care contractul său individual de muncă a fost modificat și ulterior suspendat. Angajatorul a modificat contractul reclamantului în 2012, încadrându-l ca muncitor necalificat, iar în 2013 a dispus suspendarea acestuia. Ulterior, după încetarea suspendării, angajatorul a aplicat măsura desfacerii disciplinare a contractului de muncă în temeiul art. 248 alin. (1) lit. e) din Codul muncii.
Implicațiile deciziilor anterioare
Sesizarea Curții de Apel Craiova a fost motivată de necesitatea clarificării modului în care deciziile Curții Constituționale, în special Decizia nr. 279/2015 care a declarat neconstituționale dispozițiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Codul muncii, influențează dreptul la despăgubiri în cazurile de suspendare a contractului de muncă. De asemenea, au fost invocate și alte decizii ale ÎCCJ și Curții Constituționale care au abordat aspecte legate de efectele deciziilor de neconstituționalitate și de dreptul de creanță pentru despăgubiri.
Decizia penală și relevanța sa
În paralel, reclamantul X a fost implicat într-un dosar penal (nr. 6.276/63/2021), unde a fost achitat pentru abuz în serviciu, iar procesul penal pentru luare și dare de mită a încetat din cauza prescripției răspunderii penale, cu confiscarea sumei de 30 lei primită ca mită. Instanța civilă a subliniat că, potrivit Codului de procedură penală, nu este legată de hotărârea penală în soluționarea cauzei civile.
Concluzia ÎCCJ
ÎCCJ a considerat sesizarea inadmisibilă, ceea ce înseamnă că nu a îndeplinit condițiile legale pentru a fi soluționată pe fond. Decizia este obligatorie conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, stabilind un precedent important în aplicarea normelor procedurale privind dezlegarea unor chestiuni de drept.