Înalta Curte de Casație și Justiție respinge sesizarea privind sporul de calculator pentru personalul medical | Decizia nr. 223/2025

Contextul Sesizării și Chestiunea de Drept

Decizia nr. 223 din 16 iunie 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) soluționează o sesizare formulată de Tribunalul Buzău privind o chestiune de drept referitoare la salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Chestiunea de drept viza interpretarea dispozițiilor art. 6 lit. a), art. 23 și art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 și ale art. 9 și 10 din anexa nr. VII la aceeași lege-cadru, pentru a stabili dacă sporul de calculator de 15% (prevăzut de Ordinul ministrului sănătății nr. 547/2010) mai poate fi menținut în plată sau asimilat sporului de condiții de muncă, în cazul personalului fără pregătire medicală din spitalele de psihiatrie.

Argumentele Părților

Argumentele Reclamantului:

Reclamantul a solicitat plata sporului de 15% pentru condiții de muncă, invocând principiile nediscriminării și egalității în muncă, deoarece alți angajați cu funcții similare beneficiau de acest spor. Ulterior, a completat cererea solicitând stabilirea și plata salariului de bază conform anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017 și a diferențelor salariale.

Argumentele Pârâtului:

Pârâtul a susținut că Ordinul ministrului sănătății nr. 547/2010 a fost abrogat, iar sporul de calculator de 15% nu mai putea fi menținut în plată și nu poate fi asimilat sporului de condiții de muncă prevăzut de art. 10 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017. A invocat excepții de inadmisibilitate și tardivitate, precum și lipsa de interes a reclamantului.

Analiza Înaltei Curți de Casație și Justiție și Motivarea Inadmisibilității

ÎCCJ a constatat că sesizarea este inadmisibilă, deoarece nu sunt îndeplinite cumulativ toate condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care reglementează procedura hotărârilor prealabile în materie de salarizare și pensii.

Condițiile de Admisibilitate a Sesizării:

• Existența unei cauze aflate în curs de judecată (îndeplinită).
• Cauza să vizeze salarizarea/pensii personalului plătit din fonduri publice (îndeplinită).
• Existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond (neîndeplinită).
• Chestiunea de drept invocată să nu fi făcut obiectul unei statuări anterioare a ÎCCJ și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare (neîndeplinită).

Analiza Condiției "Chestiune de Drept Dificilă":

ÎCCJ a reținut că nu există o dificultate reală în interpretarea normelor de drept. Problema nu este una de neclaritate a textelor de lege, ci de aplicare a legii în timp, având în vedere succesiunea actelor normative. Curtea a subliniat că rolul său nu este de a confirma soluția dorită de instanța de trimitere sau de a transfera soluționarea litigiului.

Jurisprudența Anterioară a ICCJ:

Curtea a făcut trimitere la jurisprudența sa anterioară, care a statuat că:

• Principiul egalității și nediscriminării nu poate opera împotriva principiului legalității (Decizia nr. 40/2024).
• Salarizarea personalului tehnic, economic și socio-administrativ din spitalele publice se realizează potrivit anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017 (Decizia nr. 61/2022).
• Ordinul ministrului sănătății nr. 547/2010 și-a produs efectele și ulterior abrogării sale, iar sporul de calculator a fost "supraviețuitor" sub o altă denumire, fiind asimilat salariului de bază (Decizia nr. 10/2017, Decizia nr. 75/2025).

Concluzie

ÎCCJ a respins sesizarea ca inadmisibilă, considerând că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate, în special cea referitoare la existența unei chestiuni de drept dificile care să necesite o hotărâre prealabilă.