Sinteză
Înalta Curte de Casație și Justiție a emis o decizie obligatorie prin care clarifică dreptul debitorului de a opri executarea silită a unui bun imobil prin plata integrală a creanței până la emiterea actului de adjudecare, chiar dacă prețul a fost deja depus de adjudecatar. Decizia interpretează articolul 863 alineatul (1) din Codul de procedură civilă și a fost luată în urma unei sesizări de la Tribunalul Arad.
Clarificări ÎCCJ privind executarea silită imobiliară
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin Decizia nr. 23 din 26 ianuarie 2026, a clarificat interpretarea sintagmei „până la adjudecarea bunului imobil” din articolul 863 alineatul (1) din Codul de procedură civilă. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulată de Tribunalul Arad – Secția I civilă, în Dosarul nr. 30.765/325/2023.
Dreptul debitorului de a opri adjudecarea
Decizia stabilește că debitorul sau orice altă persoană interesată poate obține desființarea măsurilor asigurătorii sau de executare silită prin consemnarea la dispoziția creditorului urmăritor a întregii valori a creanței, incluzând toate accesoriile și cheltuielile de executare, până la data emiterii actului de adjudecare. În acest scenariu, executorul judecătoresc este obligat să refuze emiterea actului de adjudecare, chiar dacă adjudecatarul a depus deja prețul integral. Această decizie este obligatorie conform articolului 521 alineatul (3) din Codul de procedură civilă.
Componența completului și referințe legale
Printre judecătorii care au participat la deliberare se numără Ana Hermina Iancu, președintele completului, Carmen Elena Popoiag, Adina Oana Surdu, Elena Diana Tămagă, Adina Georgeta Nicolae, Ileana Ruxandra Tirică, Mihai-Andrei Negoescu-Gândac, Dorina Zeca, Gheorghe Liviu Zidaru, Mărioara Isailă, Ruxandra Monica Duță, Cosmin Horia Mihăianu, Valentina Vrabie, George Bogdan Florescu, Liliana Vișan, Luiza Maria Păun, Doina Vișan, Carmen Mihaela Voinescu și Cristinel Grosu. Magistrat-asistent a fost Cristian Balacciu. Decizia face referire la numeroase articole din Codul de procedură civilă, Codul civil, Legea nr. 71/2011, Legea nr. 24/2000 și Constituția României, precum și la jurisprudența CEDO, inclusiv cauzele Mindek contra Croației și Rousk contra Suediei. De asemenea, au fost consultate opiniile unor facultăți de drept de prestigiu din țară, precum Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea din București, alături de Institutul Național al Magistraturii și Institutul de Cercetări Juridice. Decizia menționează și Legea nr. 138/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 16 octombrie 2014.