Sinteză
Legislația românească împotriva extremismului, rasismului, xenofobiei și antisemitismului a fost înăsprită prin Legea nr. 241/2025, care modifică OUG nr. 31/2002 și Legea nr. 157/2018. Noile prevederi includ definiții extinse, pedepse mai severe pentru inițierea de organizații extremiste și distribuirea de materiale interzise, precum și interdicții privind promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid sau crime de război și negarea Holocaustului.
Parlamentul României a adoptat
Modificări legislative majore împotriva extremismului
Legea nr. 241/2025, promulgată prin Decretul nr. 1.169/2025 de către Președintele României, Nicușor-Daniel Dan, aduce modificări și completări substanțiale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 și Legii nr. 157/2018. Aceste acte normative vizează interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum și combaterea promovării cultului persoanelor vinovate de infracțiuni de genocid, crime contra umanității și crime de război, alături de prevenirea și combaterea antisemitismului. Definiții și pedepse înăsprite
Printre cele mai importante modificări se numără introducerea definiției pentru „materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe” și modificarea definiției „Mișcării Legionare” ca organizație fascistă activă în România între 1927-1941, sub denumirile de «Legiunea Arhanghelul Mihail», «Garda de Fier» și «Partidul Totul pentru Țară». Pedepsele pentru inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, legionar, rasist ori xenofob cresc la închisoare de la 3 la 10 ani. Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului de astfel de materiale se sancționează cu închisoare de la un an la 5 ani. Dacă fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic, pedepsele se majorează cu jumătate. De asemenea, promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid, crime contra umanității și de război, sau a ideilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă. Combaterea negării Holocaustului și a simbolurilor extremiste
Legea înăsprește și sancțiunile pentru negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea Holocaustului, genocidului, crimelor contra umanității și crimelor de război, stabilind pedepse cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Negarea Holocaustului pe teritoriul României este sancționată similar. Faptele săvârșite prin intermediul unui sistem informatic pot atrage pedepse de la 6 luni la 5 ani. Se interzice ridicarea sau menținerea în locuri publice (cu excepția muzeelor) a statuilor, grupurilor statuare, plăcilor comemorative referitoare la persoanele vinovate de infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, sau care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. De asemenea, se interzice acordarea sau menținerea numelor acestor persoane unor străzi, bulevarde, scuaruri, piețe, parcuri sau altor locuri publice, precum și unor organizații. Măsuri împotriva antisemitismului
În ceea ce privește Legea nr. 157/2018, se modifică definiția „materialelor antisemite” și se stabilesc pedepse cu închisoare de la un an la 5 ani pentru distribuirea sau punerea la dispoziția publicului de astfel de materiale. Pedepsele se majorează cu jumătate dacă fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2002 va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.