Sinteză
Două pachete legislative majore, unul vizând eficientizarea activității autorităților administrative autonome (ASF, ANRE, ANCOM) prin reduceri salariale și restructurări, și celălalt introducând măsuri de redresare fiscală și eficientizare a resurselor publice, au fost adoptate de Parlament după respingerea moțiunilor de cenzură inițiate de opoziție.
Dezbaterea Moțiunilor de Cenzură privind Eficientizarea Autorităților Autonome și Finanțele Publice
În cadrul ședinței comune a Parlamentului din 7 septembrie 2025, au fost dezbătute și respinse două moțiuni de cenzură depuse ca urmare a angajării răspunderii Guvernului Bolojan. Acestea vizau Proiectul de lege privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome (L212/2025; PL-x 245/2025) și Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L213/2025; PL-x 246/2025).
Reforma Autorităților Administrative Autonome (ASF, ANRE, ANCOM)
Moțiunea de cenzură intitulată „Guvernul mimează reforma – ASF, ANRE, ANCOM” a criticat veniturile considerate exorbitante ale președinților acestor autorități (aproximativ 15.000 euro/lună pentru ANRE, 12.400 euro/lună pentru ASF, 13.000 euro/lună pentru ANCOM, înainte de reduceri), care depășesc de cel puțin două ori salariul Președintelui României. Opoziția a denunțat falimentele răsunătoare din piața asigurărilor (Astra, Carpatica, City, Euroins), care au costat Fondul de Garantare a Asigurărilor aproape un miliard de euro în 10 ani, și creșterea tarifelor RCA cu aproximativ 30% după eliminarea plafonării. În domeniul energiei, s-a evidențiat că România are al patrulea cel mai ridicat preț la energie electrică din UE, în ciuda producției interne, și o creștere semnificativă a tarifelor de distribuție a gazelor naturale și a serviciului de sistem. Guvernul a răspuns prin propunerea unei reduceri de 30% a salariilor pentru tot personalul, plafonarea bonusurilor și reducerea cu 30% a posturilor suport și cu 10% a celor de specialitate.
Măsuri de Redresare Fiscală și Eficientizare a Resurselor Publice
A doua moțiune de cenzură a vizat măsurile fiscale și de redresare a resurselor publice. Opoziția a acuzat Guvernul de un deficit bugetar uriaș (aproape 10% în septembrie 2025) și o datorie publică de 1.000 de miliarde de lei. Criticile s-au concentrat pe:
- Introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri pentru firmele cu peste 50 de milioane de euro.
- Legalizarea „optimizării fiscale” pentru multinaționale, estimată la 70 de miliarde de euro.
- Majorarea impozitului pentru microîntreprinderi de la 1% la 3% pe cifra de afaceri sau transformarea în impozit pe profit de 16%.
- Majorarea capitalului social minim pentru societățile comerciale de la 1 leu la 500 de lei.
- Majorarea plafonului CASS pentru veniturile din activități independente de la 60 la 72 de salarii minime, afectând peste 380.000 de profesioniști.
- Creșterea cheltuielilor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de la 10 miliarde de euro în 2021 la aproape 18 miliarde în 2025.
Guvernul a apărat aceste măsuri ca fiind necesare pentru reducerea deficitului bugetar și eficientizarea cheltuielilor publice, vizând o reducere a deficitului cât mai aproape de 6% în 2026.
Rezultatul Voturilor și Adoptarea Legilor
Ambele moțiuni de cenzură au fost respinse, obținând 120, respectiv 119 voturi pentru, mult sub majoritatea constituțională de 233 de voturi. În consecință, Proiectul de lege privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome (PL-x 245/2025) și Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 246/2025) se consideră adoptate. Parlamentarii au la dispoziție două zile, începând cu 7 septembrie 2025, pentru a sesiza Curtea Constituțională.