Sinteză
Guvernul Bolojan a implementat măsuri fiscale controversate, inclusiv modificări la Codul fiscal și reduceri de cheltuieli, în timp ce economia se confruntă cu inflație ridicată și riscul de recesiune. Parlamentul a adoptat legea privind contribuția României la IDA21, o reducere semnificativă față de contribuțiile anterioare, și a discutat impactul fondurilor PNRR.
Măsuri Fiscale Controverse ale Guvernului Bolojan
Guvernul condus de Prim-ministrul Ilie Bolojan a implementat o serie de măsuri fiscale și bugetare care au generat ample discuții. Printre acestea se numără modificarea, prin Ordonanța nr. 6/2025, a art. 251 din Codul fiscal, vizând regulile aplicabile multinaționalelor. Criticii acuză guvernul de tăieri, scumpiri, creșterea TVA-ului, înghețarea salariilor și reducerea indemnizației de creștere a copilului de la 85% la 75% din venituri, alături de introducerea reținerii CASS de 10%. De asemenea, fondul de burse și protecție socială a fost redus cu circa 52%. S-a discutat în decembrie 2025 reducerea și eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri pentru marile companii și s-au impus taxe în domeniul jocurilor de noroc. Guvernul este acuzat că nu a stopat risipa și evaziunea fiscală, lovind în domenii cheie precum sportul și educația, și că a acționat ilegal în privința persoanelor cu dizabilități, încălcând Constituția și Legea nr. 448/2006.
Pe de altă parte, PNL susține că Guvernul Bolojan s-a achitat ireproșabil de misiunea de a frâna derapajul bugetar major, diminuând substanțial deficitul bugetar. Se pregătește un al doilea pachet de măsuri, inclusiv un ordin privind cifra de școlarizare, și se lansează o schemă de ajutor de stat masivă pentru proiecte de peste un miliard de lei, sprijinind capitalul românesc și investitorii externi.
Situația Economică a României
Economia României se confruntă cu o inflație de 8,6%, de minimum patru ori mai mare decât media Uniunii Europene, conform Eurostat. România a fost plasată pe primul loc în Europa la scumpiri, iar consumul a scăzut cel mai mult din UE. Există un pericol iminent de recesiune economică, iar publicarea PIB-ului din trimestrul IV 2025 de către Institutul Național de Statistică (INS) va clarifica situația. Datoria publică este estimată la 60% din PIB, iar deficitul bugetar și dobânzile la credite sunt printre cele mai mari din Europa. Prețul energiei electrice este de trei ori mai mare, iar cel al gazelor ar putea crește cu până la 35%. Se menționează impozitul zero pe cifra de afaceri și posibilitatea externalizării profiturilor pentru multinaționale, precum și creșterea șomajului din cauza inteligenței artificiale. România va adera la OCDE în 2026 și este cel mai mare producător de gaz din UE prin Romgaz, cu forajul la Neptun Deep început, anticipând dublarea producției de gaz de anul viitor.
Impactul PNRR și Contribuția la IDA21
231 de milioane de euro din PNRR sunt considerate pierdute de Comisia Europeană din cauza amânărilor privind pensiile speciale. Proiectele PNRR sunt esențiale pentru integrarea inteligenței artificiale în educație. Parlamentul a adoptat PL-x 571/2025, aprobând participarea României la runda de suplimentare a fondurilor Asociației Internaționale pentru Dezvoltare (IDA21) cu o contribuție voluntară de 5,8 milioane de dolari, plătită în trei tranșe între 1 iulie 2025 și 30 iunie 2028. Tranșele sunt de 1,93 milioane dolari în 2026, 1,93 milioane dolari în 2027 și 1,94 milioane dolari în 2028, finanțate de Ministerul Finanțelor. Aceasta reprezintă o reducere de 94,6% față de contribuția anterioară la IDA20, care a fost de 93 de milioane de dolari. Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Băncii Mondiale, a sprijinit financiar 78 de țări sărace cu 155 de miliarde de dolari de la înființarea sa în 1960.