Sinteză
Monitorul Oficial publică un decret prezidențial privind eliberarea din funcție a unui judecător, alături de două decizii ale Curții Constituționale care resping excepții de neconstituționalitate referitoare la termenele de poprire din Codul de procedură civilă și la rolul judecătorului de cameră preliminară din Codul de procedură penală. Aceste acte subliniază stabilitatea anumitor prevederi legale și modificări în componența sistemului judiciar.
Eliberarea din funcție a unui judecător
Președintele României a emis Decretul nr. 227 din 16 aprilie 2026, prin care domnul Petrea Alin, judecător la Tribunalul Ilfov și delegat în funcția de președinte al Secției civile a Tribunalului Giurgiu, a fost eliberat din funcție. Decizia a fost luată ca urmare a demisiei acestuia, cu efect din aceeași dată, 16 aprilie 2026. Actul a fost semnat de NICUȘOR-DANIEL DAN, Președintele României, și se bazează pe articole din Constituția României, Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum și pe Hotărârea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 414/2026.
Decizii ale Curții Constituționale
Curtea Constituțională a publicat două decizii importante, ambele respingând excepții de neconstituționalitate:
- Decizia nr. 386 din 18 septembrie 2025: Această decizie a vizat excepția de neconstituționalitate a sintagmei „în termen de cel mult o lună de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă” din cuprinsul art. 790 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată din oficiu de Judecătoria Sectorului 5 București – Secția civilă. Curtea, în unanimitate de voturi, a respins excepția ca neîntemeiată, constatând constituționalitatea sintagmei. Decizia este definitivă și general obligatorie. Printre judecătorii care au participat la deliberări se numără Elena-Simina Tănăsescu (președinte), Asztalos Csaba-Ferenc, Mihai Busuioc, Mihaela Ciochină, Cristian Deliorga, Dimitrie-Bogdan Licu și Gheorghe Stan. Magistrat-asistent a fost Raluca-Alexandra Buterez-Fășie, iar Ministerul Public a fost reprezentat de procurorul Ioan Laurențiu Sorescu.
- Decizia nr. 722 din 9 decembrie 2025: Această decizie a abordat excepția de neconstituționalitate a sintagmei „judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată cu rechizitoriu” din cuprinsul art. 348 alin. (2) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 201/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Cătălin Costăchioaia. Curtea, de asemenea, în unanimitate de voturi, a respins excepția ca neîntemeiată, constatând constituționalitatea sintagmei în raport cu criticile formulate. Decizia este definitivă și general obligatorie. Colegiul de judecători a inclus pe Elena-Simina Tănăsescu (președinte), Asztalos Csaba-Ferenc, Mihai Busuioc, Mihaela Ciochină, Cristian Deliorga, Dimitrie-Bogdan Licu, Laura-Iuliana Scântei și Gheorghe Stan. Magistrat-asistent a fost Andrei Grigoraș, iar Ministerul Public a fost reprezentat de procurorul Nicoleta-Ecaterina Eucarie.