Sinteză
Parlamentul României, în ședință comună din 11 martie 2026, a aprobat solicitările Președintelui privind desfășurarea forțelor Ministerului Afacerilor Interne în misiuni externe, intrarea și staționarea Forței de reacție NATO, și prezența temporară a mijloacelor tehnice defensive americane pe teritoriul național, în urma consultării Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Parlamentul României, reunit în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului în data de 11 martie 2026, a aprobat o serie de decizii cruciale privind securitatea națională și cooperarea militară internațională. Ședința, desfășurată în format mixt (fizic și online) și condusă de domnul deputat Sorin-Mihai Grindeanu, președintele Camerei Deputaților, a început la ora 17:01 și s-a încheiat la 17:52, cu o prezență inițială de 337 de parlamentari din totalul de 463.
Aprobarea Misiunilor MAI și a Forțelor NATO
Ordinea de zi și programul de lucru au fost aprobate cu majoritate de voturi. Parlamentarii au luat act de informările transmise de Președintele României, domnul Nicușor-Daniel Dan, referitoare la:
- Aprobarea forțelor și mijloacelor Ministerului Afacerilor Interne pentru misiuni și operații în afara teritoriului național pe parcursul anului 2026.
- Aprobarea intrării, staționării sau tranzitării teritoriului național de către Forța de reacție NATO (Allied Reaction Force/ARF) în 2026, în scopul pregătirii și/sau desfășurării de operații militare. De asemenea, a fost mandatat ministrul apărării naționale să aprobe eventualele modificări în structura ARF.
Încuviințarea Propunerilor Prim-ministrului privind Forțele SUA
Un punct central al ședinței a fost încuviințarea, de către Parlament, a unor propuneri ale prim-ministrului României, domnul Ilie Bolojan, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din 11 martie 2026. Aceste propuneri, conform art. 4 alin. (2) din Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, vizau staționarea temporară a unor mijloace tehnice americane cu caracter defensiv, de culegere de informații și sprijin logistic.
Documentele aferente acestui punct au avut caracter clasificat și au fost consultate de parlamentari la Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Senatului și Camerei Deputaților. S-a menționat că echipamentele americane includ radare de monitorizare și sisteme de comunicare prin satelit, esențiale pentru scutul de la Deveselu.
Temeiul legal pentru adoptarea hotărârii a inclus art. 119 din Constituția României, republicată, și art. 13 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992. Hotărârea a fost adoptată cu 272 de voturi pentru, 18 împotrivă și 5 abțineri, respectând prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României.
Dezbateri și Poziții Politice
Dezbaterile au fost marcate de intervenții din partea mai multor grupuri parlamentare. Domnul deputat George-Nicolae Simion, din partea Grupului parlamentar SOS România, a criticat legitimitatea puterii actuale, invocând anularea alegerilor din decembrie 2024 și a menționat Ziua europeană de comemorare a victimelor terorismului. Domnul deputat Mihai-Adrian Țiu (SOS România) a adus în discuție refuzul unor parteneri NATO precum Turcia și Spania de a accepta solicitări similare. Partidul Oamenilor Tineri (POT), prin doamna deputat Anamaria Gavrilă, a anunțat că nu va participa la vot și va susține semnăturile pentru suspendarea Președintelui Nicușor-Daniel Dan.
S-a făcut referire și la Acordul bilateral dintre România și Statele Unite ale Americii privind activitățile forțelor Statelor Unite staționate pe teritoriul României, semnat la București la 6 decembrie 2005 și ratificat prin Legea nr. 268/2006. Parlamentul a mai aprobat o solicitare similară în 2025.