Sinteză
Monitorul Oficial publică Decizia nr. 3.562/2025 a Președintelui Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate, Raluca Giorgiana Dumitrescu, prin care se aprobă Planul de management pentru situl Natura 2000 Codru Moma (ROSCI0042). Documentul detaliază obiectivele de conservare a habitatelor și speciilor, reglementările socio-economice și interdicțiile specifice pentru o gestionare durabilă a ariei protejate din județele Bihor și Arad.
Aprobarea Planului de Management pentru Situl Natura 2000 Codru Moma
Președintele Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate, doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu, a emis Decizia nr. 3.562/2025, la data de 22 decembrie 2025, prin care se aprobă Planul de management pentru situl de importanță comunitară Codru Moma — ROSCI0042. Această decizie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 bis din 10 februarie 2026, este fundamentală pentru conservarea biodiversității și dezvoltarea durabilă a regiunii. Planul de management are o perioadă de implementare de 5 ani de la aprobare și a fost elaborat de Fundația Carpați în cadrul proiectului CARPASIT, cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Infrastructură Mare.
Descrierea Sitului Natura 2000 ROSCI0042 Codru Moma
Situl Codru Moma, cu codul ROSCI0042, este un sit de importanță comunitară (SCI), Tip B, instituit prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007, modificat prin Ordinul Ministerului Mediului și Pădurilor nr. 2387/2011. Acesta se întinde pe o suprafață de 24.631,6 ha, la o altitudine medie de 624 m, în extremitatea sud-estică a județului Bihor și cea nord-estică a județului Arad, în Munții Codru-Moma, parte a Munților Apuseni din Carpații Occidentali. Situl acoperă 11 unități administrativ-teritoriale rurale din județele Bihor (Șoimi, Finiș, Tărcaia, Lazuri de Beiuș, Lunca, Rieni) și Arad (Hășmaș, Archiș, Ignești, Moneasa, Dezna). Drumul național DN76 străbate situl, legând Oradea de Deva. Limitele sitului în format vectorial sunt disponibile pe pagina web a autorității publice centrale pentru protecția mediului.
Habitate și Specii Protejate
Situl Codru Moma găzduiește o diversitate bogată de habitate și specii de interes comunitar. Printre habitatele Natura 2000 identificate conform formularului standard se numără păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (91E0*), comunități rupicole calcifile (6110*), versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase (8210) și silicioase (8220), păduri de fag de tip Luzulo Fagetum (9110) și Asperulo-Fagetum (9130), păduri din Tilio-Acerion (9180*) și păduri dacice de fag (91V0). Habitate nou identificate includ formațiuni de Juniperus communis (5130), pajiști stepice subpanonice (6240*), fânețe de joasă altitudine (6510) și montane (6520), precum și păduri de stejar cu carpen (9170).
În ceea ce privește fauna, situl este esențial pentru specii prioritare precum Canis lupus (Lup), Ursus arctos (Urs brun) și Lynx lynx (Râs), alături de Lutra lutra (Vidră), Triturus cristatus (Triton cu creastă), Triturus vulgaris ampelensis (Triton comun transilvănean) și Vertigo angustior (Melcul cu gură îngustă). Specii nou identificate includ Paeonia officinalis L. ssp. banatica (Bujor de banat), Cottus gobio (Zglăvoacă), Bombina variegata (Buhaiul) și mai multe specii de chiroptere (lilieci), precum Barbastella barbastellus, Myotis bechsteinii, Myotis myotis, Rhinolophus hipposideros, Rhinolophus ferrumequinum și Miniopterus schreibersii. Situl găzduiește un total de 808 specii vegetale, dintre care 72 sunt relicte, endemice, rare, ocrotite sau vulnerabile.
Context Socio-Economic și Utilizarea Terenului
Populația locală din cele 11 U.A.T.-uri a înregistrat o scădere de la 20.864 persoane în iulie 2018 la 20.348 persoane la 1 iulie 2021, cu un spor natural negativ în majoritatea comunelor. Densitatea medie a populației în zonă este scăzută, variind de la 11.94 loc/km² în Moneasa (Arad) la 44.02 loc/km² în Rieni (Bihor). Economia locală este susținută de 424 de firme active (martie 2021), predominant în comerț (93), construcții (70), agricultură, silvicultură și pescuit (47), și turism (35 de hoteluri și restaurante, majoritatea în Moneasa). Pădurile de foioase reprezintă 86.89% din suprafața sitului, urmate de terenuri agricole în amestec cu vegetație (6.37%) și pajiști naturale (3.38%). Regimul juridic al terenurilor este mixt, cu 80.07% din suprafață având o încadrare juridică necunoscută.
Obiective și Măsuri de Management
Planul de management vizează menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor și speciilor, asigurarea unei baze de date solide, un management eficient al ariei protejate, creșterea nivelului de conștientizare publică și promovarea utilizării durabile a resurselor și a turismului durabil. Obiectivele specifice includ menținerea stării favorabile pentru majoritatea habitatelor și îmbunătățirea acesteia pentru habitatul 5130 și specii precum Canis lupus, Lynx lynx, Lutra lutra, Ursus arctos, Triturus cristatus, Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, Cottus gobio, speciile de chiroptere și planta Paeonia officinalis.
Regulamentul sitului impune o serie de interdicții și reglementări stricte pentru protejarea biodiversității. Sunt interzise activitățile cu impact semnificativ, plantarea de specii lemnoase neautohtone, exploatările forestiere care perturbă carnivorele mari în perioade critice, tăierea sau incendierea Juniperus communis, recoltarea speciilor protejate de amfibieni, lilieci și planta Paeonia officinalis. De asemenea, sunt interzise arderea miriștilor, poluarea apelor, intervențiile neautorizate în albiile cursurilor de apă, pășunatul în păduri și depozitarea necontrolată a deșeurilor. Accesul public cu mijloace motorizate în afara drumurilor este strict interzis, iar organizarea de evenimente necesită avizul Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANMAP).