Sinteză
Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate a aprobat Planul de management pentru ariile protejate Mlaștina Satchinez, stabilind măsuri complexe de conservare pentru 56 de specii și 5 habitate. Planul include obiective specifice de îmbunătățire a stării de conservare, reglementări stricte privind utilizarea terenurilor, vânătoarea, pescuitul și turismul, precum și un sistem de monitorizare a implementării.
Aprobarea Planului de Management pentru Ariile Naturale Protejate Satchinez
Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate a aprobat, prin Decizia președintelui nr. 3.633/2025, Planul de management pentru ROSCI0115 Mlaștina Satchinez, ROSPA0078 Mlaștina Satchinez și Rezervația Naturală 2.740 Mlaștinile Satchinez. Această decizie, emisă la 29 decembrie 2025, la București, și semnată de Președintele Agenției, Raluca Giorgiana Dumitrescu, stabilește un cadru complex de măsuri pentru conservarea biodiversității în bioregiunea panonică, acoperind părți din județele Arad și Timiș, inclusiv comunele Biled, Orțișoara, Satchinez, Variaș și Vinga.
Planul de management, elaborat în cadrul proiectului cu Cod SMIS 101992 și finanțat prin Axa 4.1 a POIM, vizează menținerea și îmbunătățirea stării de conservare pentru 56 de specii și 5 habitate de importanță comunitară și națională. Suprafața totală a ROSCI0115 Mlaștina Satchinez este de 2517.5 ha, ROSPA0078 Mlaștina Satchinez are 268.7 ha, iar Rezervația Naturală 2.740 Mlaștinile Satchinez acoperă 484 ha.
Obiective și Măsuri de Conservare
Obiectivele planului includ menținerea stării de conservare pentru 10 specii cu stare globală favorabilă pe cel puțin 200 ha, îmbunătățirea stării pentru 8 specii cu stare nefavorabilă-rea (creștere cu cel puțin 20% a populației sau instalarea a cel puțin 2 perechi reproducătoare) și pentru 38 de specii cu stare nefavorabilă-inadecvată (creștere cu cel puțin 10% a populației), fiecare pe cel puțin 200 ha. De asemenea, se urmărește îmbunătățirea stării de conservare pentru 4 habitate cu stare nefavorabilă-rea pe cel puțin 300 ha și pentru un habitat (1530* - Pajiști și mlaștini sărăturate panonice) cu stare nefavorabilă-inadecvată pe cel puțin 100 ha.
Printre măsurile de management se numără: curățirea arborilor în afara perioadei 15 martie – 15 iulie, plantarea de brâuri de tufărișuri, interzicerea pășunării turmelor de oi între 08 noiembrie și 23 aprilie, lucrări de reconstrucție ecologică pe cel puțin 20 ha de zone umede și 5 ha de arborete, cosirea alternativă a fânațelor, limitarea încărcăturii de ovine la maxim 1 UVM/ha, interzicerea agriculturii intensive pe suprafețe de până la 10 ha de-a lungul zonelor umede și interzicerea asanării terenurilor pe o rază de 200 m în jurul izvoarelor helocrene. De asemenea, se interzice dragarea albiei minore pe tronsoane mai lungi de 1 km și pe mai mult de 20% din lungimea totală a cursurilor de apă anual, un tronson nefiind dragat mai mult de o dată la 5 ani. Se impune limitarea numărului de câini ciobănești la maxim 3 per turmă și utilizarea de împrejmuiri electrice pe cel puțin 10 km de-a lungul cursurilor de apă și pe 10 ha de pajiști. Utilizarea biocidelor este interzisă la o distanță mai mică de 100 m de cursurile de apă.
Reglementări și Interdicții
Regulamentul ariei naturale protejate impune o serie de interdicții și obligații. Este interzisă deranjarea animalelor, distrugerea cuiburilor, poluarea prin activități turistice, spălarea mașinilor în apele curgătoare și orice activitate de automobilism sau motociclism off-road în afara drumurilor publice fără avizul responsabilului ANP. Turiștilor le este interzisă recoltarea, capturarea, uciderea sau perturbarea intenționată a speciilor de floră și faună, precum și distrugerea habitatelor. Preluarea apei din corpurile naturale de apă necesită aviz de gospodărire a apelor și acordul responsabilului ANP. Vânătoarea și pescuitul sunt reglementate strict, necesitând acordul responsabilului ANP pentru cotele de recoltă și respectarea zonelor de protecție piscicolă. Pășunatul este permis doar pe islazuri comunale și proprietăți private, cu avizul responsabilului ANP, iar amplasarea stânelor este interzisă la mai puțin de 200 m de râuri, pâraie, canale și lacuri. Se promovează agricultura tradițională și ecologică, interzicându-se cultivarea plantelor modificate genetic. Orice construcție nouă în extravilan sau lucrări speciale necesită avizul responsabilului ANP. De asemenea, este interzisă exploatarea agregatelor minerale fără aviz și abandonarea deșeurilor. Finanțarea activităților de management se va realiza din fonduri guvernamentale, europene și private.
Starea de Conservare și Monitorizare
Evaluările stării de conservare a populațiilor pentru toate cele 56 de specii sunt, în prezent, „Necunoscută”. În ceea ce privește tendința globală a habitatului, pentru specii precum vidra (Lutra lutra), țiparul (Misgurnus fossilis), stârcul roșu (Ardea purpurea), stârcul galben (Ardeola ralloides), rața roșie (Aythia nyroca), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), chirighița cu obraz alb (Chlidonias hybridus), chirighița neagră (Chlidonias niger), barza albă (Ciconia ciconia), barza neagră (Ciconia nigra), eretele vânăt (Circus cyaneus), eretele sur (Circus pygargus), egreta mare (Ardea alba), egreta mică (Egretta garzetta), piciorongul (Himantopus himantopus), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), cormoranul pitic (Phalacrocorax pygmeus), bătăușul (Calidris pugnax), lopătarul (Platalea leucorodia), fluierarul de mlaștină (Tringa glareola), rața fluierătoare (Mareca penelope), gârlița mare (Anser albifrons), rața cu cap castaniu (Aythya ferina), fugaci de țărm (Calidris alpina), presura de stuf (Emberiza schoeniclus), găinușa de baltă (Gallinula chloropus), cocorul (Grus grus), pescărușul râzător (Chroicocephalus ridibundus), sitarul de mal (Limosa limosa), culicul mare (Numenius arquata), corcodelul mare (Podiceps cristatus), chira de baltă (Sterna hirundo) și nagâțul (Vanellus vanellus), tendința este „descrescătoare”. Pentru popândău (Spermophilus citellus), fluturele de foc al măcrișului (Lycaena dispar), privighetoarea de baltă (Acrocephalus melanopogon), pescărașul albastru (Alcedo atthis), eretele de stuf (Circus aeruginosus), dumbrăveanca (Coracias garrulus), cârstelul de câmp (Crex crex), ciocănitoarea de grădini (Dendrocopos syriacus), șoimul călător (Falco peregrinus), vânturelul de seară (Falco vespertinus), sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu fruntea neagră (Lanius minor), stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax) și pălămida de sărătură (Cirsium brachycephalum), tendința habitatului este „stabilă”. Planul include un sistem de monitorizare a activităților și raportări periodice pentru a evalua progresul și a ajusta măsurile de management.