Plan de management integrat pentru Parcul Natural Balta Mică a Brăilei și siturile Natura 2000 | Ordinul nr. 2.755/2025

Aprobarea Planului de Management Integrat pentru Ariile Naturale Protejate Balta Mică a Brăilei

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 994 bis din 29 octombrie 2025, publică Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 2.755 din 16 octombrie 2025, prin care se aprobă Planul de management integrat pentru ariile naturale protejate Parcul Natural Balta Mică a Brăilei (PNBMB), siturile Natura 2000 ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei și ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei, precum și Situl Ramsar Insula Mică a Brăilei. Acest ordin, semnat de ministrul Diana-Anda Buzoianu, intră în vigoare la data de 3 noiembrie 2025 și reprezintă o măsură esențială pentru conservarea biodiversității și dezvoltarea durabilă a acestei regiuni de importanță națională și internațională.

Prezentarea Ariilor Naturale Protejate

Ariile naturale protejate vizate de planul de management sunt situate în sud-estul României, în bioregiunea stepică, extinzându-se pe teritoriul județelor Brăila, Constanța și Ialomița, de-a lungul unui segment de 62 km din Cursul Inferior al Dunării. Acestea includ:

• Parcul Natural Balta Mică a Brăilei (PNBMB): arie naturală protejată de interes național, declarat prin Legea nr. 5/2000 și delimitat conform HG nr. 230/2003 și HG nr. 538/2011.
• Situl de Importanță Comunitară ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei: desemnat prin OM nr. 1964/2007.
• Aria de Protecție Specială Avifaunistică ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei: desemnată prin HG nr. 1284/2007.
• Zona Umedă de Importanță Internațională Insula Mică a Brăilei (sit RAMSAR): inclus pe lista Convenției Ramsar la 15.06.2001.

Suprafața totală a ariilor naturale protejate este de 25.802 ha, cu suprapuneri semnificative între siturile Natura 2000, situl Ramsar și Parcul Natural. PNBMB este clasificat în categoria V IUCN „Peisaj protejat”.

Zonarea Internă și Modificări

Planul de management actualizează zonarea internă a PNBMB, care include patru zone funcționale:

• Zone cu protecție strictă (ZPS): „Vulpașu” (aprox. 135,68 ha) și „Jigara” (291,68 ha), situate în sudul Insulei Mici a Brăilei. Acestea au înregistrat o creștere totală de 9,16 ha.
• Zone de protecție integrală (ZPI): 11 zone, cu o suprafață totală de 6.334,53 ha (26% din PNBMB), incluzând ecosisteme forestiere și acvatice (33 lacuri). ZPI Egreta (aprox. 4.355,82 ha) și ZPI Fundu Mare (1.052,70 ha) sunt cele mai extinse. Suprafața totală a ZPI a crescut cu 593,63 ha.
• Zone de management durabil (ZMD): 8 zone, cu o suprafață totală de 8.648,31 ha, incluzând insule și ostroave. Suprafața ZMD a fost diminuată cu 424,69 ha.
• Zona de dezvoltare durabilă a activităților umane (ZDD): Cu o suprafață totală de 8.712,87 ha, incluzând Dunărea și brațele fluviului, precum și zonele dig-mal. Suprafața ZDD a fost diminuată cu 178,23 ha.

În total, zonele cu regim strict de protecție (ZPS și ZPI) au crescut cu 602,79 ha.

Mediul Abiotic: Geologie, Hidrografie, Pedologie și Climă

Regiunea este caracterizată geologic prin substrate de loess, depozite loessoide și nisipuri, cu vârste din Holocenul superior și Pleistocenul superior. Geomorfologic, este o câmpie aluvionară holocenă de divagare. Hidrografia este dominată de Dunăre, cu o rețea de 149 km de brațe și 52 de lacuri și bălți în PNBMB. Regimul hidrologic al Dunării prezintă cotele maxime în aprilie-iunie și o creștere ușoară în noiembrie-decembrie, cu riscuri de inundații cauzate de podurile de gheață. Turbiditatea medie este de 0,051 g³l-1, iar debitul mediu solid de 10,4 milioane tone. Solurile predominante sunt aluviosolurile (aprox. 17.200 ha) și cernoziomurile (aprox. 1.850 ha), ambele favorabile diverselor habitate. Climatul este de stepă rece (Köppen BSk), cu o temperatură medie anuală de 11,20-11,45 °C și precipitații medii anuale de 455-465 mm.

Ecosisteme și Habitate de Interes Conservativ

Ecosistemele terestre sunt predominant păduri de luncă, galerii de plopi și salcii (56,5% din PNBMB), tufărișuri și pajiști. Ecosistemele acvatice sunt influențate direct de regimul hidrologic al Dunării. Habitatele de interes comunitar (Natura 2000) identificate includ 3130, 3270, 6440, 3150, 3160, 92A0 și 92D0. Unele habitate, precum 6410, 6430, 6510 și 91F0, nu au fost identificate, iar 3150 și 3160, deși prezente, nu sunt incluse în Formularul Standard, sugerând o posibilă necesitate de actualizare.

Specii de Floră și Faună

Planul detaliază specii de interes conservativ, inclusiv:

• Nevertebrate: Helix pomatia, Hirudo verbana, Pontastacus leptodactylus.
• Ihtiofaună: Numeroase specii de pești, printre care Alosa immaculata, Alosa tanaica, Aspius aspius, Accipenser ruthenus, Accipenser stellatus, Barbus barbus, Zingel zingel, Zingel streber. Unele specii, precum Gobio albipinnatus și Carassius carassius, nu au fost identificate sau sunt aproape de dispariție.
• Herpetofaună: Bombina bombina, Triturus dobrogicus, Emys orbicularis, Hyla arborea, Bufo bufo, Pelobates fuscus, Natrix tessellata, Pelophylax esculentus, Pelophylax ridibundus. Nu au fost identificate amenințări viitoare pentru herpetofaună.
• Avifaună: Peste 165 de specii de păsări de interes comunitar/național, inclusiv specii listate în Anexa I a Directivei 2009/147/CE, cum ar fi Accipiter brevipes, Anser fabalis, Haliaeetus albicilla, Pelecanus crispus, Pelecanus onocrotalus.
• Mamifere: Mustela putorius, Lepus europaeus, Ondatra zibethicus, Nyctereutes procyonoides, Vulpes vulpes, Mustela nivalis, Meles meles, Capreolus capreolus, Sus scrofa, Felis silvestris, Lutra lutra.

Evaluarea stării de conservare a speciilor și habitatelor se realizează pe baza populației, habitatului și perspectivelor viitoare, adaptate după Decizia ANANP nr. 442/2020.

Aspecte Socio-Economice și Culturale

Pe teritoriul ariilor protejate nu există așezări umane, 9 sate fiind strămutate după inundațiile din 1970. Zona include nouă unități administrativ-teritoriale (UAT), majoritatea în județul Brăila. Datele demografice (2015-2021) indică o descreștere a populației, cu excepția comunei Chișcani. Utilitățile publice sunt limitate în zonele rurale, cu excepția apei potabile și a rețelelor de comunicații. Activitățile economice predominante sunt agricultura, silvicultura și pescuitul. Regiunea are un patrimoniu cultural bogat, cu vestigii arheologice din 5000 î.Hr. în Brăila și situri romane-bizantine la Hârșova (Carsium).

Infrastructură și Turism

Rețeaua rutieră și feroviară converge în Municipiul Brăila, iar Dunărea reprezintă o cale navigabilă importantă. Reglementările privind construcțiile în zonele protejate sunt stricte, interzicând noi imobile de locuit în ZDD și zona dig-mal, permițând doar construcții specifice zonelor inundabile sau pentru nevoile de administrare ale parcului. Turismul în PNBMB este permis controlat, incluzând ecoturism, agroturism, turism științific și educațional, cu 15 trasee identificate. Vizitatorii trebuie să achite un tarif de vizitare, cu excepții pentru anumite categorii, iar camparea este permisă doar în zone special amenajate.

Obiective și Bugetul Planului de Management

Planul de management are cinci obiective generale:

1. Conservarea și managementul biodiversității (specii și habitate).
2. Asigurarea bazei de informații/date.
3. Administrarea și managementul eficient.
4. Creșterea nivelului de conștientizare și educație.
5. Promovarea turismului și managementul vizitatorilor.

Pentru implementarea acestor obiective, a fost alocat un buget total de 44.522.000 lei, provenind atât din fonduri proprii, cât și din surse externe (ex: Programul Operațional Infrastructură Mare - POIM). Cele mai mari alocări sunt pentru conservarea habitatelor neforestiere (21.077.000 lei) și dezvoltarea infrastructurii de vizitare (15.520.000 lei).

Reglementări și Măsuri Specifice

Regulamentul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei impune o serie de măsuri și interdicții, printre care:

• Obligația proprietarilor de pășuni de a le îngrădi la limita cu fondul forestier.
• Interzicerea circulației și staționării vehiculelor în perimetrul malurilor Dunării, cu excepții.
• Interzicerea folosirii substanțelor chimice în cursurile de apă.
• Reglementarea pășunatului și a pescuitului (comercial interzis în zona tampon, permis în ZDD).
• Interzicerea fotografierii/filmării în scop comercial și a survolării cu drona fără aprobare.
• Interzicerea perturbării liniștii și a capturării/comercializării speciilor de interes conservativ, cu excepții pentru scopuri științifice.
• În regenerarea pădurilor, se vor lăsa cel puțin 4 arbori maturi/bătrâni la hectar.
• Restabilirea conectivității brațelor Ileana și Budănița la confluența cu Brațul Cravia, respectiv Mănușoaia.

Nerespectarea acestor prevederi constituie contravenție și se sancționează conform OUG nr. 57/2007. Personalul silvic din cadrul Administrației Parcului Natural Balta Mică a Brăilei R.A. (APNBMB) are calitatea de agent constatator pentru contravențiile silvice.