Sinteză
Senatul României a adoptat o serie de hotărâri privind poziția națională față de comunicările Comisiei Europene și ale Consiliului, acoperind domenii strategice precum programul nuclear, strategia digitală internațională, obiectivele de energie și climă pentru 2030, pregătirea UE pentru crize și sănătate publică, și revizuirea arhitecturii antifraudă la nivel european.
Programul Nuclear și Radioizotopii Medicali
România, prin Senat, a luat act de comunicarea Comisiei Europene privind programul nuclear informativ Euratom. Se subliniază utilizarea tehnologiei CANDU și planurile pentru producția de radioizotopi medicali la centrala nucleară de la Cernavodă, evidențiind contribuția țării la securitatea energetică și medicală europeană. (Hotărârea Senatului nr. 107/2025)
Strategia Digitală Internațională a UE
Senatul a analizat comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu privind o strategie digitală internațională a Uniunii Europene. Aceasta include inițiative esențiale în domenii precum inteligența artificială (IA), semiconductorii, conectivitatea globală și dezvoltarea infrastructurii digitale publice, cu scopul de a consolida poziția UE pe scena digitală mondială. (Hotărârea Senatului nr. 108/2025)
Obiectivele UE în Energie și Climă pentru 2030
O altă hotărâre a Senatului vizează evaluarea la nivelul UE a planurilor naționale actualizate privind energia și clima, în vederea îndeplinirii obiectivelor Uniunii pentru 2030. Documentul menționează propuneri precum Accele-RES, Pactul pentru o industrie curată și Banca de Decarbonizare Industrială, subliniind angajamentul României față de tranziția energetică și reducerea emisiilor. (Hotărârea Senatului nr. 109/2025)
Pregătirea UE pentru Situații de Criză și Sănătate Publică
Senatul a adoptat o hotărâre referitoare la un pachet legislativ amplu privind strategiile UE de constituire de stocuri pentru situații de criză și pregătirea pentru următoarea criză sanitară. Aceste strategii includ dezvoltarea sistemului ATHINA (tehnologie avansată pentru informații și acțiuni în sănătate), regulamente precum IMERA și BRIDGEforEU, precum și cooperarea în cadrul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii (UCPM) și inițiative precum rescEU. România este menționată ca parte a eforturilor de reziliență. (Hotărârea Senatului nr. 110/2025)
Revizuirea Arhitecturii Antifraudă a UE
În cele din urmă, Senatul a analizat Cartea albă pentru revizuirea arhitecturii antifraudă (AAF) la nivel european. Aceasta propune consolidarea luptei împotriva fraudei, în special în contextul Mecanismului de redresare și reziliență, și implică instituții naționale precum DLAF, ANAF/DGAF, MIPE, MAI/IGPR, Curtea de Conturi și ONPCSB, alături de organisme europene ca OLAF și EPPO. Se ia în considerare o posibilă actualizare a Regulamentului OLAF. (Hotărârea Senatului nr. 111/2025)