Sinteză
Legea privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice a fost adoptată după respingerea unei moțiuni de cenzură. Actul normativ vizează profesionalizarea și depolitizarea managementului companiilor de stat prin plafonarea salariilor, reducerea numărului de posturi și introducerea unor criterii clare de performanță, în ciuda criticilor opoziției privind politizarea și ineficiența.
Dezbaterea Moțiunii de Cenzură privind Guvernanța Corporativă
Parlamentul României a dezbătut și respins moțiunea de cenzură intitulată „Opriți politizarea companiilor publice! Opriți batjocorirea proprietății statului!”, depusă ca urmare a angajării răspunderii Guvernului Bolojan asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (L211/2025; PL-x 244/2025).
Critici ale Opoziției și Exemple de Politizare
Opoziția a acuzat Guvernul de politizarea companiilor de stat, evidențiind că proiectul de lege ar crea Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) ca un instrument politic. Au fost aduse în discuție cazuri de management controversat, precum cel al domnului Marius Dănuț Carașol de la Transelectrica, acuzat de deținerea unei diplome false, și al domnului Ion Sterian de la Transgaz, cu studii considerate irelevante pentru poziție. S-a criticat și limitarea veniturilor directorilor la trei salarii medii brute (partea fixă) și două salarii medii brute (partea variabilă), considerată insuficientă pentru atragerea profesioniștilor, exemplificând un salariu net de sub 2.500 de euro pentru un administrator CFR. De asemenea, s-a menționat că rata profitului companiilor de stat (15,58%) este semnificativ mai mare decât a celor private (3,04%), sugerând o gestionare ineficientă a resurselor.
În contextul dezbaterilor, s-au menționat și majorările tarifelor aprobate de ANRE, cum ar fi dublarea tarifului pentru serviciul de sistem la 12,79 lei/MWh de la 1 septembrie 2025, afectând companii precum SNP Petrom, Rompetrol Rafinare, Transelectrica, Transgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, CEO, CFR, Compania de Aeroporturi, Romgaz, Complexul Energetic Oltenia, Portul Constanța și Romsilva.
Argumentele Guvernului pentru Profesionalizare
Prim-ministrul Ilie Bolojan a susținut că proiectul de lege vizează profesionalizarea și depolitizarea companiilor de stat. Măsurile propuse includ reducerea posturilor, plafonarea indemnizațiilor considerate exagerate, introducerea unor criterii clare de performanță și a unui mecanism transparent de evaluare prin AMEPIP. De asemenea, se limitează numărul membrilor din consiliile de administrație și se impune regula „un funcționar, un singur consiliu”, alături de reducerea diurnelor, sporurilor și abuzurilor legate de mașini și telefoane de serviciu.
Rezultatul Votului și Adoptarea Legii
Moțiunea de cenzură a fost respinsă, obținând 121 de voturi pentru, sub majoritatea constituțională de 233 de voturi. Prin urmare, Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (PL-x 244/2025) se consideră adoptată. Parlamentarii au la dispoziție două zile, începând cu 7 septembrie 2025, pentru a sesiza Curtea Constituțională.