Sinteză
Senatul a respins o moțiune simplă împotriva ministrului Pîslaru, care a prezentat progrese semnificative în implementarea PNRR, inclusiv salvarea a 13,57 miliarde de euro în granturi și reducerea jaloanelor. România a încasat 10,7 miliarde de euro, cu noi plăți așteptate, și a adoptat legislație pentru simplificarea gestionării fondurilor europene și PNRR.
Situația PNRR și Moțiunea Simplă
Senatul României a dezbătut și respins moțiunea simplă intitulată „Dragoș Pîslaru, tehnocratul lui Cioloș, și ministerul fără rezultate”, adresată ministrului investițiilor și proiectelor europene, Dragoș-Nicolae Pîslaru. Moțiunea, semnată de 44 de senatori, a criticat performanța ministerului, însă a fost respinsă cu 73 de voturi contra și 41 pentru.
În apărarea sa, ministrul Pîslaru a prezentat un bilanț al mandatului său, început pe 23 iunie 2025, afirmând că a preluat un PNRR în „moarte clinică”. Acesta a subliniat salvarea a 13,57 miliarde de euro în granturi nerambursabile și reducerea numărului de jaloane și ținte din PNRR de la 518 la 385. Proiecte majore, precum Autostrada Moldovei (A7) și construcția de spitale, au fost mutate din componenta de împrumut în cea de grant sau pe fonduri de coeziune/SAFE pentru a asigura finalizarea lor.
Stadiul Plăților și Riscuri
Valoarea actuală a PNRR este de 21,4 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde euro reprezintă granturi. România a încasat până în prezent 10,7 miliarde de euro. Ministrul a detaliat stadiul cererilor de plată:
- Cererea de plată 3: 809 milioane de euro, suspendată de Comisia Europeană din cauza a patru jaloane neîndeplinite. Jalonul 215 (reforma pensiilor speciale) a fost închis, iar obiectivul este recuperarea a peste jumătate din cele 231 de milioane de euro suspendate (peste 400 de milioane de euro). Răspunsul final este așteptat până la sfârșitul lunii martie 2026.
- Cererea de plată 4: 2,62 miliarde de euro, depusă pe 15 decembrie 2025, cu plata așteptată la finalul lunii martie 2026.
- Estimare: România ar urma să încaseze 3 miliarde de euro pentru cererile 3 și 4.
- Cererea de plată 5: Va fi depusă pe 31 martie, în valoare de 1,18 miliarde de euro.
- Cererea de plată 6: Ultima cerere, în valoare de 8,8 miliarde euro.
Peste 21.000 de proiecte (21.618) sunt incluse în PNRR. În 8 luni de mandat (iunie 2025 - februarie 2026), au fost injectate 6 miliarde de euro în economie, ajungând la plăți totale de 10,15 miliarde de euro. Există 179 de ținte și jaloane rămase, majoritatea (167) fiind responsabilitatea ministerelor de linie. Riscurile pe PNRR sunt estimate la 800 de milioane de euro suspendate, reprezentând sub 2% din totalul PNRR. MIPE a semnat protocoale de colaborare cu DNA, DLAF și EPPO pentru prevenirea fraudei.
Cadrul Financiar European și Legislație
Bugetul Uniunii Europene a crescut semnificativ, cu o propunere de 1.980 de miliarde de euro pentru următorul cadru financiar multianual. România a primit peste 100 de miliarde de euro de la UE, contribuind cu doar 30 de miliarde, și a crescut de la 44% la 80% în PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare de la aderare.
Senatul a adoptat Proiectul de lege L119/2026, care aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2026. Aceasta modifică și completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2023 privind simplificarea și digitalizarea gestionării fondurilor europene 2021-2027, precum și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind cadrul instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor PNRR. Modificările includ clarificarea statutului juridic al ghidului solicitantului ca „act administrativ cu caracter individual” și instituirea posibilității suspendării temporare a procesului de contractare pentru proiecte (maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat). De asemenea, se optimizează mecanismele de verificare aferente implementării PNRR.