Senatul Adoptă Poziții pe Cadrul Financiar UE, Sprijin Ucraina și Relația cu Moldova | COM(2025) 3.500 final și altele

Poziții adoptate privind documente europene

Senatul României a adoptat o serie de proiecte de hotărâre referitoare la documente europene, consolidând poziția țării în diverse domenii cheie. Printre cele mai importante decizii se numără:

• Adoptarea propunerilor de regulament ale Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2.093, care stabilește cadrul financiar multianual pentru perioada 2021 – 2027 (COM(2025) 3.500 final și COM(2026) 21 final).
• Sprijinirea măsurilor de urgență pentru abordarea dificultăților economice cauzate de acțiunile Rusiei în contextul războiului din Ucraina (COM(2025) 3.501 final).
• Adoptarea propunerilor de regulament privind instituirea împrumutului asociat reparațiilor pentru Ucraina și modificarea Regulamentului (UE) 2024/792 de instituire a Mecanismului pentru Ucraina (COM(2025) 3.502 final, COM(2026) 20 final și COM(2026) 22 final). S-a menționat că un instrument european oferă până la 210 miliarde euro pentru stabilitatea macrofinanciară și apărarea Ucrainei, rambursabil din despăgubirile datorate de Federația Rusă. Datoria Uniunii Europene va ajunge la 1.000 de miliarde de euro, incluzând un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.
• Adoptarea comunicării Comisiei privind un cadru strategic pentru o bioeconomie a UE competitivă și durabilă (COM(2025) 960 final). Bioeconomia UE a generat în 2023 o valoare adăugată estimată între 1,9 și 2,7 mii de miliarde de euro.
• Adoptarea comunicării din 2025 privind politica de extindere a UE (COM(2025) 690 final) și a strategiei UE pentru societatea civilă (COM(2025) 790 final).
• Adoptarea propunerilor de regulament și directivă privind integrarea piețelor de capital și supravegherea în Uniune (COM(2025) 941 final, COM(2025) 942 final și COM(2025) 943 final).
• Adoptarea foii de parcurs pentru transformarea industriei apărării a UE (COM(2025) 845 final) și a Scutului european pentru democrație (COM(2025) 791 final).
• Adoptarea Semestrului european 2026 – Pachetul de toamnă și a Planului de acțiune RESourceEU privind materiile prime critice (COM(2025) 945 final).

Relația cu Republica Moldova și contextul geopolitic

România a intervenit în sprijinul Republicii Moldova în urma unei poluări masive a Nistrului cu petrol, atribuită atacurilor Rusiei asupra infrastructurii hidroenergetice de la Novodnistrovsk. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că Rusia poartă întreaga responsabilitate. România a activat Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, trimițând materiale și echipe tehnice. De asemenea, Luxemburg a furnizat generatoare diesel, iar prin RescEU, rezerve strategice europene de echipamente de protecție au fost mobilizate din Polonia și Germania. Serviciile de imagistică satelitară ale Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă sunt utilizate pentru monitorizare. Negocierile pentru aderarea Republicii Moldova la UE ar putea fi finalizate până la sfârșitul anului 2027, iar de la 1 ianuarie, Moldova este inclusă în zona europeană de roaming. Parlamentul României a declarat în 27 martie 2018 că susține unificarea celor două state. Există sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva liderilor regimului separatist de la Tiraspol, prelungite până în 31 octombrie 2026.

În contextul geopolitic, s-a discutat despre atacurile aeriene lansate de iranieni și despre traficul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, care s-a prăbușit cu circa 95%. Infrastructura militară a României, inclusiv Scutul de la Deveselu și baza de la Kogălniceanu, este integrată într-un sistem global de apărare și atac.