Sinteză
Dezbaterile parlamentare au scos în evidență problemele majore ale barajelor Mihăileni și Valea de Pești din Hunedoara, subliniind întârzierile, anulările de autorizații și riscurile de inundații. Pe lângă acestea, au fost abordate și alte aspecte legate de mediu, precum construcțiile ilegale pe litoral, utilizarea abuzivă a iazurilor piscicole și pierderile semnificative de apă potabilă la nivel național.
Barajul Mihăileni: Un Proiect Strategic Blocat
Dezbaterea parlamentară a evidențiat situația critică a Acumulării Mihăileni de pe râul Crișul Alb, județul Hunedoara, un proiect strategic cu o durată de aproximativ 40 de ani. Decizia de construire a fost luată în 1984, iar investiția a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 243/1985 și Decretul nr. 92/1987. Autorizația de construire inițială, emisă în 22 aprilie 1987, fără termen de expirare, a fost anulată recent de Curtea de Apel Cluj. Lucrările sunt finalizate în proporție de 90%, cu investiții de 147 de milioane de lei din totalul de 173 de milioane de lei. Barajul are funcțiuni complexe: stocarea a peste 10 milioane de metri cubi de apă, alimentare cu apă, apărare împotriva inundațiilor (protejând zeci de mii de locuitori în aval, inclusiv comuna Buceș – Vața de Jos până la Gurahonț, județul Arad) și producerea a circa 1,2 gigawați/an de energie electrică regenerabilă. Ministrul Mediului, Diana-Anda Buzoianu, a subliniat rolul actual al barajului în protecția împotriva inundațiilor, oprind viituri de 5,5 milioane de metri cubi de apă în 2024 și 2025, salvând 17.000 de oameni. Lucrările rămase pentru punerea în funcțiune includ devierea DN 74 Brad-Abrud (40,5 milioane de lei), realizarea drumului de exploatare pe malul stâng (11,8 milioane de lei) și linia de tensiune electrică (25 de milioane de lei). Ministerul Mediului, prin ABA Crișuri Oradea, reface studiul de fezabilitate și depune documente pentru o hotărâre de guvern de reaprobare a indicatorilor actualizați. Organizația Declic a inițiat acțiunea în instanță care a dus la anularea autorizației, iar deputații au menționat legătura acumulării cu proiectul minier Rovina, care ar implica peste 200 de tone de aur și 635.000 de tone de cupru.
Barajul Valea de Pești: Risc Major de Inundații
Un alt subiect de îngrijorare este Barajul Valea de Pești din Valea Jiului, județul Hunedoara, construit între 1970-1973. Acesta asigură alimentarea cu apă pentru orașele Uricani, Aninoasa, Lupeni, Vulcan și o parte din Petroșani, având și un rol esențial în apărarea împotriva inundațiilor. În aprilie 2025, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Hunedoara s-a reunit din cauza agravării infiltrărilor și fisurilor în masca asfaltică de etanșare. Lucrările urgente de reabilitare sunt estimate la aproximativ 10 milioane de euro, dintr-un proiect tehnic total de 240 de milioane de euro. Cedarea barajului ar duce la inundarea localităților din Valea Jiului și ar pune în pericol peste 75.000 de locuitori.
Alte Probleme de Mediu și Infrastructură
Bugetul Ministerului Mediului pentru baraje a fost majorat la 150 de milioane de lei. S-au identificat 4.000 de construcții cu risc de ilegalitate pe litoral, iar 88 de construcții ilegale au fost deja demolate în Năvodari, Mamaia, Eforie, Tuzla și Mangalia. De asemenea, s-a constatat că iazurile piscicole erau folosite ca paravan pentru balastiere. România se confruntă cu pierderi semnificative de apă potabilă, aproape jumătate din apa produsă fiind pierdută.