Sinteză
Senatul României susține inițiativele europene privind consolidarea rezilienței UE până în 2040 și dezvoltarea unei strategii cuprinzătoare pentru infrastructurile de cercetare și tehnologie, cu accent pe digitalizare, securitate, energie și inovare, solicitând totodată echilibru geografic și simplificarea accesului la finanțare.
Raportul de analiză prospectivă strategică pe 2025 — Reziliență 2.0
Senatul României, prin Hotărârea nr. 139 din 10 noiembrie 2025, a luat act de Comunicarea Comisiei Europene privind Raportul de analiză prospectivă strategică pe 2025 — Reziliență 2.0, care propune o abordare transformatoare pentru o UE rezilientă până în 2040.
Poziția României, în acord cu diverse ministere, susține consolidarea exercițiului european de prognoză strategică și tema rezilienței. Ministerul Afacerilor Externe subliniază importanța prognozei strategice. Ministerul Apărării Naționale evidențiază necesitatea unei combinații de securitate cibernetică, protecția infrastructurilor critice, inovație tehnologică și coeziune socială. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului susține integrarea conceptului Reziliență 2.0 în strategiile naționale de digitalizare și securitate cibernetică, prioritizarea investițiilor în infrastructura digitală suverană și stimularea inovării în tehnologii critice. Ministerul Energiei consideră esențiale investițiile substanțiale în sectorul energetic și tranziția energetică bazată pe surse low-carbon. Ministerul Sănătății sprijină elaborarea unei strategii cuprinzătoare de stocare la nivelul UE pentru rezerve publice și private coordonate.
Strategia europeană privind infrastructurile de cercetare și tehnologie
Prin Hotărârea nr. 140 din 10 noiembrie 2025, Senatul României a analizat Comunicarea Comisiei privind Strategia europeană privind infrastructurile de cercetare și tehnologie — COM (2025) 497 final. Strategia stabilește o viziune pe termen lung pentru extinderea și consolidarea ecosistemului de infrastructuri de cercetare și tehnologie, considerat un atu unic pentru progres științific și inovare.
Poziția României, prin Ministerul Afacerilor Externe și Autoritatea Națională pentru Cercetare, susține documentul strategic, care permite o abordare ecosistemică a provocărilor și oferă un cadru pentru deblocarea potențialului inovator al Europei în sectoare strategice precum inteligența artificială, științele vieții, tehnologiile cuantice și energia curată. România subliniază că strategia va contribui la creșterea competitivității europene, la consolidarea poziției de lider mondial în știință și inovare, și la reducerea decalajului de inovare al UE. De asemenea, se susține aplicarea echilibrului geografic în implementarea strategiei și facilitarea accesului beneficiarilor la finanțare prin simplificarea procedurilor administrative.